Soţ şi soţie

0
Autor: Zeruya Shalev
Rating:
Editura: Polirom
Anul apariţiei: 2008
Traducător: Ioana Petridean
ISBN: 978-973-46-0981-9

(ediţia în limba engleză)

"Încercam să descifrez secretul dragostei"

Deşi pentru mine a fost mai degrabă o (dez)amăgire, Viaţa amoroasă mi-a trezit interesul pentru autoarea israeliană, căreia i se lipeşte eticheta "de top" cam în toate interviurile şi cronicile. Romanul de faţă este o şlefuire a temelor prezente în Viaţa amoroasă - conflictul conjugal, vinovăţia, vulnerabilitatea - şi o aprofundare a lor. Zeruya Shalev desface relaţia dintre cele două personaje în toate nuanţele posibile, în căutarea acelui secret care ţine oamenii împreună şi în acelaşi timp îi desparte.

Cu cît locul ocupat de cei doi soţi, Udi şi Naama, devine mai strîmt, deci cu cît sunt ei mai aproape unul de celălalt, cu atît relaţia lor se acutizează: dorinţele şi frustrările, deşi niciodată rostite cu voce tare, nu pot fi ascunse, resentimentele nu pot fi temperate de nici o precauţie, orice gest devine motiv de război.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!

Cartea şoaptelor

Titlu: Cartea şoaptelor
Autor: Varujan Vosganian
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 523
ISBN: 978-973-46-0887-4

Un Dumnezeu mai neatent decât de obicei

Vă spun pe neocolite cum stă treaba: cartea aceasta m-a găsit pe mine!

Am să încep cu ceea ce s-ar fi cuvenit să fie, de fapt, încheierea: am citit Cartea şoaptelor cu smerenie, ca pe o Psaltire, urmărindu-i lacom rândurile, cu arătătorul apăsat tandru pe hârtia lunecoasă - cum ni se întâmplă când silabisim prima oară din Abecedar. Am psalmodiat-o, m-am rugat laolaltă cu personajele ei pentru pacea sufletului unui mic popor mare, un popor prădat de ţară, fără prieteni - armenii. Cronica migălită de Varujan Vosganian picură cumpătare şi atemporalitate în inima cititorului şi deplasează fireasca dorinţă de vendetă - dinspre nervii, muşchii şi viscerele celui impresionat de ororile narate - adânc în conştiinţa lui. Şi anume, nu ispitindu-l la crimă - ca răspuns (mereu insuficient) genocidului, ci sprijinindu-l să înţeleagă, să ţină minte, ca să mărturisească mai departe. Musai şoptit, pentru că şoapta înmoaie orice vrăjmăşie, îndulceşte zilele şi prelungeşte viaţa.

Un veac de plâns gâtuit, de doliu nedus la capăt după morţii lăsaţi pradă corbilor Anatoliei şi apelor Eufratului în urma convoaielor de deportaţi, i-a dezobişnuit pe armeni de deprinderea de a-şi striga durerile, păsul, şi, mai mult de atât, i-a împins treptat să nu se mai sfătuiască despre treburile serioase cu glas tare, ci şuşotind ca pentru sine. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 26 COMENTARII si spune-ti parerea!

Aprilie spulberat

Titlu: Aprilie spulberat
Autor: Ismail Kadare
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2004
Traducere: Marius Dobrescu
Numar pagini: 488
ISBN: 973-681-627-3

(ediţia în limba engleză)

Tradiţie şi istorie cu reminiscenţe comuniste, acestea sunt cele două mari paliere care îl conduc pe Ismail Kadare, scriitor de origine albaneză, în construirea romanelor sale. Aprilie spulberat este o colecţie de patru nuvele, cu o densitate care le poate include în categoria "micro-romanelor", ce pornesc de la tradiţii şi legi nescrise ale Albaniei pentru a se pierde într-un amestec de real şi fantezie, amestec ce sporeşte farmecul aproape mistic al scriiturii.

Prima nuvelă, cu nume omonim, prezintă legea kanun-ului, un sistem moral şi juridic ce se împleteşte cu obiceiul medieval al gjakmarrje (răzbunarea sângelui, obicei prin care orice atingere adusă onoarei unei familii e plătită cu sângele ofensatorului sau a unei rude a acestuia) - asupra familiei Berisha cade această obligaţie a răzbunării, respectând astfel legea sângelui, dar devine marele blestem al lui Ghiorghu Berisha, care, deşi reuşeşte să ducă la bun sfârşit tradiţia gjakmarrje, trebuie să fie, la rândul său "vânat" de un alt "răzbunător". [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Bestiar

Titlu: Bestiar
Autor: Julio Cortazar
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Tudora Şandru Mehedinţi
Numar pagini: 106
ISBN: 978-973-46-1448-6

O colecţie de vise tenebroase. Aceasta a fost primul gând care mi-a trecut prin minte o dată ce am terminat de citit Bestiar. Al doilea a fost: trebuie să îl recitesc, ca să înţeleg ce se petrece cu adevărat!

N-am apucat să fac acest lucru, mă voi raporta tot la prima impresie. Dar poate că e chiar mai bine aşa, fiindcă sentimentul cardinal cu care am rămas este cel al unei realităţi venite de dincolo de conştient, care nu poate fi înţeleasă decât cu mijloacele de dincolo de conştient, şi nu cu ajutorul raţiunii. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Cât de mult o iubim pe Glenda

Titlu: Cât de mult o iubim pe Glenda
Autor: Julio Cortazar
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Lavinia Similaru
Numar pagini: 224
ISBN: 978-973-46-1498-1

Curiozitatea mea în ceea ce priveşte scriitura lui Cortazar a sporit în momentul în care am citit că Gabriel Garci­a Marquez îşi dorea talentul pe care îl arată acesta în ceea ce scrie. De atunci, de la primele rânduri ale sale pe care le-am citit, mă conving cu fiecare povestire a sa pe care o parcurg că numele de Cortazar îl poartă nu numai un scriitor argentinian, ci şi o stare de spirit.

În universul căruia urmează să te prezinte, te afli invitat la porţile realului pentru ca peste câteva fraze să fii introdus într-un vârtej al fantasticului, plin de simboluri şi mistere. Acesta este cazul şi în ceea ce priveşte cele zece povestiri incluse în volumul Cât de mult o iubim pe Glenda. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Operaţiunea Shylock

Titlu: Operaţiunea Shylock
Autor: Philip Roth
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2008
Traducere: Anca Dan
Numar pagini: 541
ISBN: 978-973-46-0715-0

Nobelul pentru cinism

De ce nu ia Philip Roth Nobelul pentru literatură? Pentru că nu s-a lipit nicicând, strategic, de o cauză politică "generoasă", "măreaţă" şi "nobilă". Au avut parte din belşug de necruţătorul său cinism literar şi, deopotrivă, "cei mulţi şi amărâţi", şi cei puţini şi avuţi, şi cei din proprie voinţă ghetoizaţi. Cu luciditatea-i sălbatică, Roth a intuit bine (eu împărtăşindu-i credinţa) că mizeria de caracter are prostul obicei de a cunoaşte, din zorii Istoriei, o dimensiune universală. Nu ocoleşte nici o categorie socială, este democratic răspândită - fie că e vorba de bogaţi şi infatuaţi sau de "umiliţi şi obidiţi". Doar gradul de ipocrizie diferă, în funcţie, printre altele, de gradul de urbanizare şi de spuza de educaţie.

P. Roth nu ia Nobelul pentru literatură pentru încă un motiv: este "un evreu care nu s-a temut niciodată să spună adevărul despre evrei. Un evreu independent, care a avut de suferit pentru independenţa lui". Roth a avut mereu un raport critic cu Puterea politică, indiferent de orientarea acesteia. Cred că astfel îi şi şade bine oricărui intelectual: "angajat" doar în măsura în care veghează în mod critic asupra acţiunilor Puterii. În fine, sulfurosul scriitor american, e posibil să nu fi primit "prestigiosul" premiu suedez pentru că nu s-a gudurat nicicând pe lângă vreo "somitate politică" din lumea a III-a pentru a-şi netezi calea către Stockholm, nu s-a tras în poză cu acei lideri mondiali care execută echilibristică pe muchia terorismului, sub masca "feţei umane" a marxismului.

A fi sau a nu fi P. Roth

Nu ştiu câte intelighente minţi occidentale, corecte politic şi nevricoase, s-au văzut în stare a finaliza lectura romanului Operaţiunea Shylock, o scriere explozivă, care-l devoalează pe neîmblânzitul Phil în plină furoare iconoclastă. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 9 COMENTARII si spune-ti parerea!

Poşta

Titlu: Poşta
Autor: Charles Bukowski
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2004
Traducere: Sorin I. Gherguț
Numar pagini: 244
ISBN: 973-681-579-X

„Aceasta este o operă de ficţiune şi nu se dedică nimănui."

(Pe mine deja m-a cucerit cu acest motto. Arareori râzi încă de la mottoul unei cărţi. Parcă îl şi văd decretat scurt de către un om aspru ("rugged", cum ar zice englezul), cu un pahar de whiskey într-o mână şi cu o femeie în cealaltă.)

După care începe cartea: "A-nceput ca o greşeală." (Hm. Mi se pare şi normal, aşa încep multe slujbe, relaţii şi alte tragedii de genul ăsta.) şi - plonjeu în acţiune. Nu mai pot continua cu citate directe, fiindcă, ei bine, da, limbajul lui Bukowski nu este mai puţin colorat decât se zvoneşte. Protagonistul - aşijderea. Henry Chinaski. Personaj care apare în mai multe scrieri ale lui Bukowski, şi cu ajutorul căruia autorul îşi deapănă propriile amintiri.

Cartea vorbeşte despre viaţa lui Chinaski la Poştă. Lucrul la Poştă, monotonia de la Poştă, scârba faţă de Poştă, fuga de Poştă, viaţa înainte şi după Poştă. Poşta pare a fi asemenea unei apariţii feminine cu care Chinaski/Bukowski are o relaţie de tipul love-hate: deşi departe de el sentimentele de dragoste faţă de această instituţie, există o stranie forţă (unii poate ar numi-o inerţie), ce îl determină pe Chinaski să o părăsească, să revină la ea, să o ocărască, iar să revină la ea ş.a.m.d. Iată că, totuşi, citez din nou: „Nu-mi trecea prin gând că în câţiva ani o să ajung din nou funcţionar şi că o să lucrez cocoşat pe un scaun aproape doişpe ani."

Pe de altă parte, Poşta este folosită ca o reprezentare (şi vădită satirizare) a unor probleme sociale răspândite pe scară largă. Angoasa împotriva absurdului regulilor şi situaţiilor este transformată în ridiculizare, comic al râsu-plânsului. Textul abundă în povestiri tipice ale poştaşului oropsit de câini, bătrânele ce îşi revendică dreptul la o corespondenţă inexistentă, dar şi femei singure, la a căror consolare poate contribui. Poştaşul în cauză este însă... atipic. Chinaski/Bukowski nu este omul care să se ascundă după deget, iar ironia sa cruntă poate face deliciul oricui s-a văzut pus în duala situaţie de "furnică în cadrul sistemului"/ "agasat de funcţionarii din sistem". Citez, spre exemplu:

„Eram iar mahmur, era alt val de arşiţă - o săptămână cu 40 de grade zi de zi. [..] Whiskey-ul şi berea curgeau din mine, ţâşnind de la subţiori, şi-i dădeam înainte cu povara aia-n spate ca o cruce [..]. O femeie a ţipat după mine:

- DOMNU’ POŞTAŞ! DOMNU’ POŞTAŞ! ASTA NU E BINE AICI!
M-am uitat. Era la jumătate de stradă în josul dealului şi eram deja în întârziere.
- Doamnă, lăsaţi scrisoarea afară din cutie! O s-o luăm mâine!
- NU! NU! VREAU S-O IEI ACUM!
O agita deasupra capului.
- Doamnă!
- VINO S-O IEI! NU E LA LOCUL EI AICI!
O, Doamne.
Am dat drumul la geantă [..] şi-am coborât spre femeie. Juma"™ de stradă.
Am coborât şi i-am înşfăcat aia din mână, m-am întors, am pornit-o-napoi.
Era o reclamă!"

Poşta nu trebuie însă confundată cu un roman căruia îi lipsesc momentele de duioşie, de conştiinţă a fragilităţii lucrurilor înconjurătoare. Ele sunt inserate fin în text, fie cu prilejul contemplării unui trup de femeie, fie în amintirea morţii unei persoane apropiate.

Spuneam de monotonia de la Poştă. Asta nu înseamnă că şi Poşta este monotonă. Bazată pe experienţele lui Bukowski, cred că numai "monotonă" n-ar putea fi numită această carte. În plus, traducerea este foarte bună, reuşind să redea farmecul unor scene şi dialoguri pe care, recunosc, îl credeam posibil numai în engleză.

Închei cu încă un citat din Bukowski - spus de el cu ocazia demisionării definitive de la Poştă, urmând ca într-o lună să scrie primul său roman, despre care v-am povestit până acum: „I have one of two choices - stay in the post office and go crazy" or stay out here and play at writer and starve. I have decided to starve."

Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!