Iubirea iubirii & a poeziei
Autor: François-Henri Désérable
Rating:

Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2022
Traducere: Mădălina Ghiu
Numar pagini: 240
ISBN: 978-606-097-091-0
Stăpânul și cuceritorul meu, un roman fabulos, spune în primul rând povestea unei iubiri. Dacă îmi aduc bine aminte, François-Henri Désérable chiar s-a inspirat dintr-o iubire pe care a trăit-o el însuși. În aceeași măsură, romanul capătă conotațiile unui thriller romantic, dacă pot spune așa: naratorul romanului este cel care povestește despre relația adulteră dintre Vasco, curatorul Bibliotecii Naționale a Franței, și Tina, o actriță îndrăgostită de poezia lui Verlaine și Rimbaud – două figuri marcante ale curentului simbolist francez, a căror poveste, în acele vremuri, a stârnit numeroase controverse și dispute. [Citeste tot Articolul]
Renaștere prin muzică
Autor: Akira Mizubayashi
Rating:

Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2021
Traducere: Mădălina Ghiu
Numar pagini: 240
ISBN: 978-606-779-849-4
Trebuie să recunosc, în deschiderea acestei cronici, că îmi vine cu adevărat greu să citesc ficțiune în această perioadă. Cutremurată de evenimentele din țara vecină, am decis să iau o pauză de la fluxul informativ și cu o mare ezitare în suflet, am ales o carte de pe raft pentru o lectură care promitea să îmi ofere o doză de emoții sănătoase. Nu m-am înșelat nici de această dată. Am ales, cumva providențial dacă mă întrebați, volumul Inimă frântă de Akira Mizubayashi, un roman superb despre rememorarea trecutului, frica de a pierde, dar și despre actul de creație ca potențial tratament spiritual. [Citeste tot Articolul]
Trenul de Erlingen: Indiferența naște monștri
Autor: Boualem Sansal
Rating:

Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2020
Traducere: Mădălina Ghiu
Numar pagini: 256
ISBN: 978-606-779-708-4
„Slujitorii Universali”, o amenințare cumplită și nevăzută, despre care nimeni nu știe nimic, pe care nimeni nu i-a văzut la chip, cu care nimeni nu s-a întâlnit ca să le ia măsura sau să vadă dacă sunt oribili, bipezi sau au o sută de ochi pe trupuri, ori dacă au de fapt trupuri, acest inamic nevăzut ține sub teroare un mic sătuc german pe nume Erlingen, unde pare că s-au retras bătrânii nobili germani pentru a-și trăi în liniște și pace zilele care le-au mai rămas la dispoziție. De ce nu pleacă toți de-acolo? s-ar putea întreba cineva, și pe bună dreptate. Păi, pentru că un viscol îngrozitor s-a năpustit din senin asupra zonei și nimeni nu poate părăsi satul, și nimeni nu poate veni în sat pentru a-i salva pe bogătașii aciuați acolo. Atunci de ce nu intervin autoritățile? ar putea fi următoarea întrebare logică. [Citeste tot Articolul]