bookblog.ro

Teoria epistolară a dragostei

Scris de • 5 November 2012 • in categoria

Titlu: Scrisorar
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Traducere:
Numar pagini: 352
ISBN: 978-606-588-336-9
Cumpara cartea

Este cea mai frumoasă carte pe care am citit-o în anul 2012. O dragoste (literară) la prima vedere. O emoţie profundă şi revelaţia unui scriitor rus contemporan care-şi merită cu prisosinţă excelenta reputaţie artistică.

Genul epistolar, cândva considerat minor și în orice caz ,,literatură de frontieră’’, capătă prin romanul Scrisorar al lui Mihail Șișkin o nouă interpretare, deschide un proaspăt orizont de aşteptare. Prin dezvoltarea comunicării on-line, scrisoarea a suportat subit un proces de clasicizare. Iată că Mihail Şişkin a avut excelenta intuiţie de a considera că numai un reciproc epistolar poate transmite toată tandreţea tainică a unei iubiri tragice.

O poveste simplă, de dragoste. Însă în literatură cel mai greu rămâne să scrii despre lucrurile simple, esenţiale. Doi tineri, Aleksandra şi Volodia, trăiesc o vară de dragoste la casa de vacanţă a părinţilor. Se găsesc în preajma majoratului, total îndrăgostiţi unul de celălalt, dar el va fi curând înrolat într-un război ,,deloc celebru’’. Pleacă tocmai în China, iar ea va deveni medic ginecolog într-un mare oraş rusesc. Pentru că nu vor accepta niciunul despărţirea, îşi consumă iubirea prin scrisori. Se construieşte astfel un emoţionant scrisorar/ epistolar în care se topeşte o dorinţă mereu vie. Fără excese lirice, fără patetism, cei doi se aşteaptă şi supravieţuiesc prin cuvinte scrise. Războiul care i-a despărţit devine un pretext de înţelegere a sensului vieţii (el către ea) ,,Saşenka, de câte ori mi te-am imaginat cum vii acasă. Acolo totul este încă la locul lui. Camera mea. Cărţi peste tot, pe pervaz, teancuri în dulap până sus, pe podea stive. Canapeaua mea veche desfundată. Veioza mea. Nici un tir de artilerie. Nici o moarte. Totul e la locul lui obişnuit. Ceasul ticăie, dar timpul s-a oprit.Totul e adevărat, domestic, drag. Visez că mă întorc acasă pur şi simplu şi privesc cu emoţie tapetul o jumătate de zi. Altădată nu mi-ar fi trecut prin cap că un lucru mărunt ca acesta îl face pe om fericit.’’ Tragismul se insinuează treptat, iar Volodia va muri fără glorie, Saşa va îmbătrâni şi se va stinge singură, după două triste eşecuri erotice. Dar epistolarul continuă ca şi cum sufletele nu încetează să se caute. Or, convingerea autorului este aceea că sufletele se pot atinge mai mult decât corpurile o vor face vreodată. Probabil că locul acela de verdeaţă şi răcoare nu poate fi decât literatura însăşi, singurul spaţiu unde iubirile nu se ofilesc.

Scrisorarul se construieşte prin împletire din jurnalele de viaţă cotidiană ale celor doi. Stilul unic al lui Mihail Şişkin, autorul multipremiat, constă în capacitatea de a reda în imagini obiective, emoţionante, o iubire eternă. Aspectul care farmecă definitiv în acest roman este tehnica simplităţii stilistice, fapt ce induce sinceritatea perfectă a sentimentelor. Această frugalitate a scriiturii, această concentrare pe esenţial mi-a amintit de limpezimea literaturii lui Soljeniţîn. (De pe front, Volodia către Aleksandra): ,,Noaptea mă cuprinde un dor cumplit şi mă salvez gândindu-mă la noi doi, fiindcă ceea ce a fost nu dispare nicăieri, e viu, se află în mine şi în tine, suntem făcuţi din asta. Mai ţii minte, era într-o zi de iarnă când ieşind de la frizer ne-am întâlnit la monumentul nostru(…) urechile îmi îngheţaseră bocnă din cauza statului în frig, iar spre seară s-a lăsat gerul şi noi ne plimbam înfăşuraţi amândoi în fularul tău. Văd aievea fularul acela, e împletit cu ochiuri mari, e pufos. Ne-am congelat de-a binelea, ne-am dus la tine, ne-am dezbrăcat şi ne-am băgat sub plapumă cu dinţii clănţănind, mi-ai luat mâinile îngheţate între pulpele tale pentru a le încălzi. Sau mai ţii minte vara la casa de vacanţă, ne plimbam cu bicicleta şi fusta ta s-a prins în roată… Câte un fragment din viaţa noastră…’’

  • Plusuri

    Incredibila viziune nouă asupra celei mai vechi (şi uzate?) teme literare: iubirea tragică, amputată existenţial.

  • Recomandari

    Tuturor amatorilor de literatură de dragoste.

Categorie: | Autor: | Editura:



Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. pauna oana spune:

    absolut superb!nu sunt fan al povestilor de dragoste siropoase,dar cartea asta m-a cucerit.

    raspunde

  2. florilegium spune:

    Abia aștept s-o răsfoiesc, toată lumea vorbește despre stilul ei hiper-elaborat.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro