Titlu: your name.
Autor: Makoto Shinkai
Rating:
Editura: Alice Books
Anul aparitiei: 2025
Traducere: Iolanda Prodan
Numar pagini: 232
ISBN: 978-630-6676-04-0-7

Eu nu prea sunt cu poveștile romance și toate-alea. Dar, recunosc, uneori mizez și pe astfel de cărți, de obicei după ce anterior am citit o carte care m-a solicitat mai mult. În general, știu că voi avea parte de o lectură mai ușoară, mai relaxantă, poate pe alocuri chiar îndeajuns de plăcută și surprinzătoare. Cam așa s-a întâmplat cu your name., o carte care chiar mi-a întrecut așteptările, cu o poveste pe care, dincolo de a fi descoperit-o, am simțit-o.

Într-o lume în care realitatea s-a împletit splendid cu magia, cu o oarecare tentă de paranormal, m-am atașat enorm de cele două personaje care mi-au demonstrat cum conceptul de „distanță” nu poate sta niciodată în calea iubirii... Dar cu siguranță îngreunează îndeplinirea ei!

Taki și Mitusha – doi adolescenți care visează că, de fapt, sunt altcineva – se avântă într-o călătorie tare bizară în care fac schimb de corpuri, sunt confuzi, își lasă mesaje scrise pe palmă sau la telefon, încearcă să găsească o logică în acest fenomen bizar cu care „se confruntă”. În primă instanță, totul pare de o comedie delicioasă, un joc interesant al destinului. Însă, exact când crezi că știi unde te afli, adică în ce punct al poveștii, exact atunci când te-ai relaxat în atmosfera interesantă a schimbului de identități și momente amuzante, romanul își schimbă tonul, abordarea, pentru ca brusc să devină o cursă contracronometru.

your name. se transformă într-o dramă a pierderii, a regăsirii și a memoriei care se estompează precum scrisul pe o hârtie îngălbenită, uitată de timp. Ajungi să te simți „captiv” într-o poveste care nu mai este doar despre Taki și Mitusha, ci despre cât de fragilă ne este, de fapt, existența, și despre cum un singur moment are puterea de a schimba absolut totul. Aici, lectura are o calitate mai profundă – te face să te simți mic. Mic în fața măreției Universului, dar în același timp plin de speranță că, indiferent de obstacolele dintre doi oameni care se iubesc, destinul întotdeauna va găsi calea perfectă pentru a duce la îndeplinirea acestei iubiri.

Aș zice că personajele lui Makoto Shinkai sunt, de fapt, deliciul acestei povești. Taki este genul acela de adolescent care, tind să cred, ne-a locuit pe fiecare dintre noi – impulsiv, nesigur pe sine, dar cu un mare, mare, mare suflet. Îi place să deseneze, visează să devină arhitect, dar simte că viața lui nu este cu nimic deosebită – până când începe să se trezească în corpul lui Mitusha. Evident, îi poți simți confuzia, dar și urma de fascinație – descoperă o lume total diferită de a lui, un orășel liniștit, cu tradiții străvechi și o viață atât de diferită față de cea pe care o trăia în Tōkyō.

Mitusha, de altfel, este departe de a fi doar o „fată visătoare” dintr-un sat din inima munților, uitat de lume. Aceasta își dorește să fugă, să trăiască ceva mai mult decât tradițiile și regulile impuse de familia ei. Nu vrea să fie doar fiica preotesei dintr-un sat mic – vrea să fie cineva, undeva, oriunde altundeva. În această experiență a schimbului de corpuri, Mitusha experimentează lumea agitată a orașului, iar Taki învață cum se simte frumusețea unei vieți mai simple, interconectate cu natura și care își trage seva din istorie.

La această carte, superb este modul în care realismul se îmbină cu fantasticul. Într-un fel, este o poveste clasică despre doi-oameni-pe-care-destinul-îi-leagă, dar are o profunzime aparte care o face să depășească acel clișeul. Taki și Mitusha trăiesc, într-adevăr, o poveste romantică, dar ei sunt prinși într-un ciclu de evenimente care le depășește propriile vieți.

Bine, n-am să vă spun prea multe privitoare la ce se întâmplă – dar vă zic că, la un moment dat, avem parte de niște revelații care ne dau cu totul peste cap și, da, chiar sunt foarte triste.

În ciuda tuturor obstacolelor – distanța, timpul, memoria – Taki și Mitusha continuă să caute unul pe celălalt. De aici ia naștere, de fapt, drama și profunzimea acestei cărți. Chiar o recomand cu mare drag!

Text scris de Andrei Cioată.