Titlu: Persuasiune
Autor: Jane Austen
Rating:
Editura: Corint
Anul aparitiei: 2018
Traducere: Alexandru Macovescu
Numar pagini: 256
ISBN: 9786067932997

Atunci când am început să citesc romanul Persuasiune, mi-am dat seama că pătrund într-o societate elitistă desprinsă dintr-un plan paralel cu cel al oamenilor obișnuiți. Personajele își petrec foarte mult timp vizitându-se între ele, făcând observații despre averile celorlalți, își caută slăbiciunile unii altora și le condamnă, se bârfesc (într-un mod rafinat, bineînțeles), iar viața lor se rezumă la ce cred ceilalți despre ei.

Cumva, o asociez cu societatea din „Vârsta inocenței” de Edith Wharton, unde contesa Olenska era considerată o paria, din moment ce divorțase și își croise viața așa cum dorise ea. Iar societatea avea grijă să o blameze permanent, pentru că tot ce conta era imaginea și cum îți etalai bogăția în public, chiar dacă de fapt tu erai în pragul falimentului.

Revenind la romanul lui Jane Austen, acesta nu se vrea a fi unul neapărat critic la adresa acestei societăți superficiale și materialiste, așa cum se întâmplă în cazul cărții amintite mai sus. Persuasiune prezintă mai mult un tablou al acelei lumi, iar în noianul de personaje se întrevăd cele două care vor face subiectul romanului: Anne Elliot și Frederick Wentworth.

Povestea lor de dragoste este puțin atipică. Ei nu se întâlnesc acum pentru prima dată. Ci s-au cunoscut în urmă cu mai mulți ani, s-au îndrăgostit și chiar s-au logodit. Însă familia fetei o convinge să renunțe la logodnă, deoarece Frederick era un tânăr sărac și nu i-ar fi asigurat un viitor liniștit într-o lume în care averea și rangul social erau prioritare. Izgonit, tânărul va pleca să muncească ca marinar pe ocean, iar Anne își va da seama că inima ei a rămas pustiită.

Anii vor trece, iar odată cu trecerea lor, eroina conștientizează faptul că nu este nici cea mai frumoasă femeie și nici cea mai tânără. Simte că a pierdut un moment important și că decizia de a rupe logodna a fost una greșită, venită din dorința de a face pe plac familiei plecând de la premisa greșită că ei știu mai bine ce e potrivit pentru ea. Însă viața ei va lua o cu totul altă turnură în momentul în care Frederick Wentworth se întoarce acasă.

Orice apropiere a lui Frederick îi dă bătăi de inimă, simte că încă îl iubește, și din mici gesturi, crede că și el simte la fel. Practic, veți vedea în acest roman un joc al impresiilor. Nimic nu este foarte evident sau spus direct. Totul este vag, iar Anne se bazează mai mult pe intuiție decât pe fapte concrete. Îl vede pe Frederick cum flirtează cu alte femei, dar simte că îi urmărește ei pașii. Îl vede însoțit de alte persoane, dar îi observă privirea furișă spre ea. Când acesta îi vorbește, ea îi percepe emoția și gesturile stângace.

Un timp am crezut că e doar dorința ei de a fi încă iubită de acest bărbat. Până la urmă, ea a rupt logodna, iar Frederick s-a simțit cu siguranță respins și umilit. Alți bărbați ar fi urât-o pentru asta și ar fi evitat-o. Mă gândeam că în cele din urmă, Anne va realiza că totul a fost doar în mintea ei și că Wentworth e politicos cu ea și atât. Sau să fie vorba de acel instinct feminin care le ajută pe femei să citească atât de bine în sufletul și mintea bărbaților? Foarte posibil ca Jane Austen să o fi înzestrat special pe eroina ei cu acest atu, pentru a demonstra capacitatea feminină de a avea senzori la tot ce înseamnă emoție umană.

Cum va fi însă iubirea la a doua încercare? Dacă mă întrebați pe mine, îmi pare mai greu de transpus în plan real o astfel de situație, în care doi oameni își ratează startul, ca să se regăsească după mulți ani la fel de îndrăgostiți. Însă deseori viața bate filmul (sau cartea care a stat la baza ecranizării) și atunci poate nu mai este totul atât de neverosimil. Concluzia cărții cred că ar fi un îndemn spre a da voie iubirii să înflorească, chiar și când pare prea târziu, pentru că până la urmă poveștile din cărți asta fac: ne dau speranță.

• Plusuri

  O carte clasică perfectă pentru nostalgicii unor vremuri de altădată.

• Minusuri

  Prea multe detalii despre alte personaje și alte întâmplări. Dacă privești panoramic, povestea de dragoste ocupă destul de puține pagini în carte. Cred că ar fi meritat mai multă atenție și mai multe detalii.

• Recomandari

  Fanilor literaturii romantice.