Despre Su Tong s-a spus că Balzac ar fi recunoscut în el un spirit înrudit, îndeosebi datorită portretelor de un realism feroce pe care autorul chinez le face personajelor sale. Personal, aș spune că, din experiența mea de lectură din această arie geografică, este cea mai dură scriere, populată de cele mai cumplite caractere umane și desfășurându-se în moduri dificil de „înghițit”. Practic, Lumea de orez este o cronică de viață la fel de sinceră și directă precum Ion, de Rebreanu, însă de o violență descriptivă mult mai grafică. [Citeste tot Articolul]
0Autor: Su Tong
Rating: 
Editura: Rao
În Imperiul Xie Tatăl Imperial îşi dă duhul. Duanbai, unul dintre prinţii moştenitori îl accede pe împăratul defunct. Are doar paisprezece ani şi dorinţe meschine. Aşa începe povestea despre un imperiu fictiv, cu personaje captivante a căror destin se află mereu pe muchie de cuţit. Aceasta este povestea lui Su Tong, Eu sunt împăratul Chinei.
Duanbai este unul dintre prinţii moştenitori ai imperiului Xie, iar când acesta este numit moştenitor, toate neînţelegerile dintre acesta şi fraţii săi ies la suprafaţă. Firea răutăcioasă şi răsfăţată a noului Împărat este cea care face ca imperiul să se fărâme fără ca acestuia să-i pese prea mult. Mai mult decât atât, Duanbai scapă de oamenii şi lucrurile care nu-i plac printr-o singură poruncă: "Omoară!". După opt ani de domnie autoritară (deşi nu el conducea imperiul, ci bunica sa, doamna Huangfu) este detronat de fratele său Duanwen care va pierde complet imperiul. Condamnat să ducă o viaţă de om obişnuit, Duanbai alege să devină acrobat de circ. Precum o incantaţie rău prevestitoare, în Eu sunt împăratul Chinei se repetă mereu aceleaşi cuvinte: "...şi dezastrul se va abate în curând asupra imperiului Xie".
[Citeste tot Articolul]
Copyright ©2011 Bookblog.ro