Titlu: Culoarul morții
Autor: Stephen King
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 221
Traducere: Oana Dusmanescu
Numar pagini: 448
ISBN: 9786064312358

Când a apărut prima dată, inițial sub formă a șase părți, câte una publicată în fiecare lună, romanul lui Stephen King, Culoarul morții (en. The Green Mile) a fost un triumf editorial: toate cele șase volume au ajuns simultan pe lista de bestselleruri New York Times, încântând milioane de fani din întreaga lume. Și, credeți-mă, motivele sunt dintre cele mai serioase!

Penitenciarul Cold Mountain. Condamnații la moarte. Blocul E. Culoarul morții reprezintă ultimul drum pe care aceștia îl vor face către bătrânul scaun aducător de moarte. Panznicul închisorii, Paul Edgecombe, responsabil de blocul E, rememorează, ajuns acum într-un azil de bătrâni, o mare parte din viața petrecută la Cold Mountain. De fapt, după ce zilele treceau una după alta fără ca nimic nou să se întâmple, totul se schimbă în momentul în care apare un nou deținut.

John Coffey – un uriaș de culoare, cu mușchii de piatră și mintea unui copil. În acest loc al pedepsei capitale, unde speranța se lovește de zidurile reci din piatră ale închisorii și nu poate străbade gratiile din oțel ale celulelor, Edgecombe este pe cale să descopere că cel condamnat pentru o crimă oribilă, care depășește imaginația omului, ascunde un secret teribil... Dar, în același timp, extraordinar de minunat. Un secret care îi va pune la încercare cele mai prețuite și înrădăcinate credințe din sufletul său.

Rasismul. Pedeapsa capitală. Și un strop luminos de magie. Mi s-a părut că în acest roman Stephen King abordează un alt registru stilistic: n-avem parte de elemente horror, nicidecum, deși știm cu toții că Stephen King este cunoscut în special datorită acestui gen. Astfel, putem spune că mai puțin chiar înseamnă, de fapt, mai mult: King ne oferă o proză viscerală, o proză dureroasă, plină de emoție și tensiune.

Antagonismul dintre înfățișarea fizică a lui Coffey („se citește ca băutura, dar se scrie diferit”) și caracteristicile sale cognitive reprezintă epicentrul misterului acestei cărți. Cum poate un uriaș să se teamă de întuneric? Să fie atât de blând, atât de liniștit, mai ales după ce – teoretic – a comis o crimă îngrozitoare? Toate acestea stârnesc în Paul întrebări care nu-și vor găsi răspunsul decât după ce reușește să pună cap la cap firul întâmplărilor. Iar ceea ce urmează după ce Edgecombe își dă seama de anumite lucruri, nu reprezintă decât un tur de forță literar cum rar mi-a fost dat să văd.

„Cred că există bine pe lume, tot decurgând într-un fel sau altul dintr-un Dumnezeu plin de iubire. Dar mai cred că există și o altă forță, la fel de reală ca Dumnezeul la care m-am rugat toată viața mea, și că aceasta lucrează în mod conștient întru a ne distruge toate impulsurile decente. Nu Satana, nu mă refer la Satana (deși cred că și el există), ci un soi de demon al discordiei, o chestie absurdă și plină de farse care râde cu răutate de câte ori un bătrân își dă foc încercând să-și aprindă pipa sau de câte ori un copilaș își vâră în gură prima jucărie primită de Crăciun și moare înecându-se cu ea.”

Culoarul morții este o carte ce mi-a întrecut așteptările. Atent la detalii, cu un talent incredibil de a reda relațiile dintre personaje, de a scoate în evidență trăirile și emoțiile acestora, proza lui King este de-a dreptul fermecătoare. Scene înduioșătoare, scene triste, violente, amuzante (șoricelul Jingles a fost cireașa de pe tort, cum s-ar spune, a cărții), scene dureroase care îți smulg lacrimi. Un roman de o anvergură memorabilă.

Iar la capătul culoarului morții, unde tronează scaunul electric, mulți au ajuns fără să fie vinovați. Ce-a rămas în urma lor? Întrebări... Întrebări care te fac să-ți revizuiești credințele despre lume. Să muți granița dintre bine și rău la alte cote, raportându-te altfel la lumea care te înconjoară. Un roman tulburătorul, Culoarul morții îmi va rămâne în minte și în suflet mult timp de-acum înainte. Iar ecranizarea cu Tom Hanks este, pur și simplu, exact ce trebuie.

• Plusuri

  O carte care te ține cu sufletul la gură.

• Minusuri

  Dacă vrei filosofie și calmitate, nu vei găsi neapărat aici.