Arta de a nu scrie un roman

Autor: Jerome K. Jerome
Rating:

Editura: Univers/Colecţiile Cotidianul
Anul aparitiei: 2008
Traducere: Horia Hulban si Călina Gogălniceanu
Numar pagini: 175
ISBN: 978-1-60257-129-7
De ce să înveţi cum să nu scrii un roman?
...pentru că este un paradox, pentru că aflând ce nu trebuie să faci poate te va lovi inspiraţia şi vei şti ce să faci, pentru că a nu scrie un roman nu este o îndeletnicire propriu-zisă, dar poate deveni o modalitate fascinantă de petrecere a timpului. Arta de a nu scrie un roman, în original Novel notes , este, în fapt, un roman umoristic despre patru prieteni care se hotărăsc să scrie o asemenea operă literară: Când, întors acasă într-o seară după o partidă de fumat pipă de la prietenul meu Jephson, mi-am informat soţia că voi scrie un roman, ea s-a arătat foarte încântată de idee. (...) Când am continuat să-i explic că Selkirk Brown şi Derrick MacShaughnassy îşi vor da şi ei concursul, ea a replicat: "Oh", cu o voce care nu conţinea nici o urmă de îndoială. Era clar că interesul ei faţă de această problemă văzută ca o schemă practică se evaporase cu totul.
Jerome K. Jerome se dovedeşte un maestru al umorului fin, în "dulcele" ton al ironiei britanice, încă din acest fragment introductiv, care prezintă, folosindu-se de naraţiunea subiectivă a persoanei I, intenţia "glorioasă" de a produce o operă literară, fapt ce eşuează, dar nu lamentabil, ci, putem spune, la fel de "glorios".
[Citeste tot Articolul]
Fetiţa şi ţigara
0 
Autor: Benoit Duteurtre
Rating: 
Editura: Univers
Anul apariţiei: 2008
Traducător: Irinel Antoniu
127 pagini
ISBN: 978-1-60257-076-4
Înainte de a citi Fetiţa şi ţigara ar trebui ca fiecare să facă un exerciţiu de imaginaţie punându-şi întrebarea: cum ar arăta lumea dacă toate tendinţele political correct din ziua de azi s-ar transforma peste noapte în obligaţii şi legi?
Punctul de pornire al romanului este cel de dinaintea execuţiei lui Désiré Johnson. Acestuia i se acordă dreptul la o ultimă dorinţă. Nimic mai simplu, dar tocmai asta provoacă un întreg conflict de interese. Într-o societate unde fumatul este strict interzis, acuzatul îşi doreşte clasica ultimă ţigară. Prinşi între necesitatea de a-i îndeplini dorinţa şi ilegalitatea acesteia, reprezentanţii legalităţii decid amânarea execuţiei. Ulterior, datorita mesajului lui Désiré ce susţine libertatea şi viaţa, populaţia este înduioşată iar sentinţa anulată complet.
[Citeste tot Articolul]
În ce merde te bagă dragostea

Autor: Stephen Clarke
Rating:

Editura: RAO
Anul aparitiei: 2008
Traducere: Veronica Tomescu
Numar pagini: 448
ISBN: 978-973-103-744-8
Paul West, personajul lui Stephen Clarke din Un an în merde, revine cu noi aventuri pe tărâm francez cu În ce merde te bagă dragostea. Englezul continuă acţiunea de unde a lăsat-o la sfârşitul primului volum, povestindu-şi peripeţiile antreprenoriale, aventurile amoroase şi zbuciumele sufleteşti. I se oferă astfel pretextele pentru a radiografia particularităţile nesănătoase, revoltătoare, curioase sau amuzante ale ţării de adopţie- se confruntă rând pe rând, cu poliţia rutieră ilogică (o fi altfel pe vreundeva?), cu familia suspicioasă a iubitei, cu moravurile uşoare ale femeilor căsătorite, cu trândăvia meseriaşilor, cu snobismul franţuzesc de-acasă şi din deplasare, cu birocraţia în afaceri, cu neprofesionalismul angajaţilor, cu ciudăţeniile sistemului de asigurări sociale, cu dificultăţile de comunicare şi prejudecăţile. Toate astea ar oferi suficient material pentru o lectură foarte agreabilă. [Citeste tot Articolul]
Operaţiunea Shylock

Autor: Philip Roth
Rating:

Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2008
Traducere: Anca Dan
Numar pagini: 541
ISBN: 978-973-46-0715-0
Nobelul pentru cinism
De ce nu ia Philip Roth Nobelul pentru literatură? Pentru că nu s-a lipit nicicând, strategic, de o cauză politică "generoasă", "măreaţă" şi "nobilă". Au avut parte din belşug de necruţătorul său cinism literar şi, deopotrivă, "cei mulţi şi amărâţi", şi cei puţini şi avuţi, şi cei din proprie voinţă ghetoizaţi. Cu luciditatea-i sălbatică, Roth a intuit bine (eu împărtăşindu-i credinţa) că mizeria de caracter are prostul obicei de a cunoaşte, din zorii Istoriei, o dimensiune universală. Nu ocoleşte nici o categorie socială, este democratic răspândită - fie că e vorba de bogaţi şi infatuaţi sau de "umiliţi şi obidiţi". Doar gradul de ipocrizie diferă, în funcţie, printre altele, de gradul de urbanizare şi de spuza de educaţie.
P. Roth nu ia Nobelul pentru literatură pentru încă un motiv: este "un evreu care nu s-a temut niciodată să spună adevărul despre evrei. Un evreu independent, care a avut de suferit pentru independenţa lui". Roth a avut mereu un raport critic cu Puterea politică, indiferent de orientarea acesteia. Cred că astfel îi şi şade bine oricărui intelectual: "angajat" doar în măsura în care veghează în mod critic asupra acţiunilor Puterii. În fine, sulfurosul scriitor american, e posibil să nu fi primit "prestigiosul" premiu suedez pentru că nu s-a gudurat nicicând pe lângă vreo "somitate politică" din lumea a III-a pentru a-şi netezi calea către Stockholm, nu s-a tras în poză cu acei lideri mondiali care execută echilibristică pe muchia terorismului, sub masca "feţei umane" a marxismului.
A fi sau a nu fi P. Roth
Nu ştiu câte intelighente minţi occidentale, corecte politic şi nevricoase, s-au văzut în stare a finaliza lectura romanului Operaţiunea Shylock, o scriere explozivă, care-l devoalează pe neîmblânzitul Phil în plină furoare iconoclastă. [Citeste tot Articolul]
Opere cumplite: volumul unu

Autor: Florin Piersic Jr.
Rating:

Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 284
ISBN: 978-973-50-2503-8
Notorietatea lui Florin Piersic vine nu numai din statutul său de absolvent al UNATC şi de actor premiat, ci mai curând din apropierea faţă de publicul cititor la editorialelor sale din B-24-FUN, Max sau Eva. Cum Piersic Junior colaborează din 2006 cu diverse astfel de reviste, numărul editorialelor a sporit. Opere cumplite: volumul unu conţine o selecţie a respectivelor articole, precum şi o serie de texte inedite, cu un caracter mai personal.
Trecând peste autoironia prezentă în titlu, se poate spune că în ansamblul său volumul (care este foarte posibil să nu aibă nici un "volum doi" drept continuare) priveşte cu ochi critic societatea din ziua de azi. Descrierea este făcută într-un stil direct, fără regulile obişnuite ale grafiei, fără semne de punctuaţie uneori, fără cenzură. [Citeste tot Articolul]
Balul fantomelor

Autor: Radu Paraschivescu
Rating:

Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 307
ISBN: 978-973-50-2502-1
Profit de acest prim, mic paragraf pentru a vădi câteva săpuneli mai degrabă interne. De câteva recenzii încoace, pe ici pe colo, mă străduiesc să nimeresc un oarecare grad de generalitate, cu păreri "obiective" şi calificative socotite, ambiţie explicabilă altfel prin locşorul meu neconsacrat dornic de faimă şi bani şi să moară duşmanii. Pe internet mai puţin, dar prin presă lumea pare să aibă acelaşi tic: în scris se aplică un ciudat principiu stoic conform căruia generalitatea dă probabilul, iar probabilul e cea mai bună aproximare a adevărului. Aşadar, recenzii adevărate - dulce criticism, asta ţi-o doresc. Azi, mă voi separa provizoriu de această "raţiune pură" (deşi, dacă scormonim, găsim public reason - iată şi mai potrivit, deşi unii mă vor certa că înseamnă până la urmă acelaşi lucru), raţiune care are aerul că "anunţă" atunci când, de fapt, (doar) "opinează". Şi voi face asta printr-un text de-o grozavă subiectivitate. Aşadar, s-a dat liber la mine la serviciu verbelor şi pronumelor la persoana I singular. Oh, dulce singular!
Domnule, mie-mi place şi nu-mi place Radu Paraschivescu. Să vă zic întâi de ce îmi place, şi trecem spre sfârşit la secţiunea cu probază. Balul fantomelor e un roman de revenire a autorului în sectorul Râsului lumii. Spun re-venire, amintindu-mi de insolitul Cu inima smulsă din piept, o tentativă (nu ştiu "reuşită", dar "sesizabilă" sigur) de a neglija pentru câteva sute de pagini umoristul Paraschivescu.
Nu te porţi aşa cu Prima Doamnă
0
Autor: Christopher Buckley
Rating: 
Editura: Humanitas
Anul apariţiei: 2005
326 pagini
ISBN: 973-50-0898-X
(ediţia în limba engleză)
La ce se pricep scriitorii americani? Întrebarea este ca sunet de revolver cu gloanţe oarbe pentru zece benzi de atletism al prejudecăţilor. Voi răspunde şi eu pentru că, ce Dumnezeu, nu suntem într-o sală de judecată: la a amesteca lucrurile magistral, la umor şi la suspans. Sunt gata să primesc "nu-i adevărat!"-urile, dar pe parcursul acestei recenzii ea va fi adevărul şi numai adevărul, îmi voi păstra depoziţia ... so help me God.
Dacă vă întrebaţi de unde am căpătat terminologia asta juridică, veţi afla că Nu te porţi aşa cu Prima Doamnă este principala sursă, iar Christopher Buckley o face infinit mai bine decât mine, deşi nici el nu este avocat de meserie. Licenţiat în ştiinţe politice şi ale comunicării, Buckley a fost consilier al vicepreşedintelui George Bush pe vremea lui Ronald Regan, de unde a ciugulit ce era de ciugulit despre subsolurile Casei Albe. Unii dintre voi poate îl ştiţi fără să ştiţi, dacă aţi văzut Thank you for smoking (2006), ecranizare aproape ad litteram după al doilea roman al americanului. [Citeste tot Articolul]





