Carte vs. Film: Coraline

Titlu: Coraline
Autor: Neil Gaiman
Rating:
Editura: Arthur
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Florentina Hojbotă
Numar pagini: 168
ISBN: 978-606-804-480-4

Am făcut cunoștință cu Coraline mai întâi prin intermediul filmului și abia mai târziu am citit cartea. Ambele m-au fascinat foarte mult. În cazul filmului, pe lângă faptul că a fost vorba de experiența inedită, personajele au o forță deosebită, iar vocile le ajută mult să fie așa. Jocul scenic, deși vorbim de o animație, s-a imprimat în memoria mea ca ceva extrem de natural.Pe de altă parte, am perceput cartea ca pe un fel de completare la film (știu, sună anacronic, dar asta din cauză că am văzut filmul și apoi am citit cartea). Nu am fost avertizat de lipsa unor detalii care în film au reprezentat o bună parte a spectacolului, iar ilustrațiile (realizate de Chris Riddell) – diferite dar, în același timp, asemănătoare cu cele din film – au fost cumva surprinzătoare. Din aceste motive cred că toți cei care vor să trăiască experiența Coraline ar trebui s-o facă atât cu ajutorul filmului, cât și al cărții.

Cumpără titlul în engleză

[Citeste tot Articolul]

Spune-ti parerea!

Sylvia Plath, deflorarea unui mit literar

Titlu: Clopotul de sticlă
Autor: Sylvia Plath
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2003
Traducere: Alexandra Coliban-Petre
Numar pagini: 296
ISBN: 973-681-479-3

În filmul Sylvia (2003), iarna lui 1963, cea mai grea din întregul secol XX, devine o insidios-sepulcrală feerie cu fulgi mari. Dacă vizionezi pelicula relaxat, într-o cameră caldă şi confortabilă, sugestia rămâne extrem oximoronică. Vraja albă a naturii este menită în film să contrasteze puternic cu frigul interior al Sylviei Plath, poeta care în noaptea lui 11 februarie 1963 se sinucide într-un apartament lipsit de surse de căldură din Londra. Era „single parent” a doi copii mici.

Gwyneth Paltrow, favorita mea, face încă un rol excelent în Sylvia. Solară şi energică, sclipitor de inteligentă şi frenetică la nivel erotic, personajul din film este o personalitate aflată indubitabil sub semnul focului. Intensa ei ardere interioară o defineşte şi o desăvârşeşte. De la vizionarea filmului, în 2004, şi până la lectura recentă a cărţii, Clopotul de sticlă, profund autobiografice, undeva, în adâncul impresiilor mele artistice, am încercat să pun în legătură focul simbolic al eroinei cu gerul care o ucide alegoric în final.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!

Portretul lui Dorian Gray – cartea si filmul

Titlu: Portretul lui Dorian Gray
Autor: Oscar Wilde
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2001
Traducere: Magda Teodorescu
Numar pagini: 276
ISBN: 973-683-745-9

<br\>
Cum ar fi să îţi vezi sufletul? Partea noastră esenţială, dar invizibilă. Să vezi ceea ce eşti de fapt pe interior.

Aţi reuşit sa faceţi acest exerciţiu de imaginaţie?

Acum să încercăm altul. Cum ar fi dacă timpul sau acţiunile tale nu ar avea niciun efect asupra ta?

Dacă ai avea parte de toate astea, te-ai schimba? În ce te-ai transforma?

"Dorian Gray" este romanul care dă răspunsul la aceste întrebări, din perspectiva autorului, desigur. Oscar Wilde aduce în prim plan un tânăr inocent si credul, dar deosebit de frumos ce ajunge în Londra epocii victoriene. Personalitatea lui este modelată de cei pe care îi întâlneşte acolo: un artist, pictorul Basil şi lordul Henri Wotton, un petrecăreţ, filosof al plăcerilor ce devine mentorul lui Dorian.

Tânărul nostru este făcut conştient de frumuseţea sa de către cei din jur şi ajunge să se admire într-un portret pe care îl face prietenul său, Basil. Acesta este momentul în care Dorian îşi doreşte să rămână veşnic ca în tablou: tânăr, frumos, fermecător, perfect! În curând descoperă că dorinţa i se poate împlini: timpul nu mai acţionează asupra trupului său, ci asupra tabloului. Din acest punct totul se desfăşoară ca un vârtej, acţiunile lui sunt îndreptate doar către distrugere şi el decade tot mai mult găsind o plăcere în a contempla ravagiile pe care le face asupra sufletului său întruchipat în portret. Are o nouă filosofie de viaţă în care singurele valori sunt tinereţea şi frumuseţea, iar el este propriul lui idol.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 13 COMENTARII si spune-ti parerea!

Vanity Fair – cartea și filmul

Titlu: Vanity Fair
Autor: William Makepeace Thackeray
Rating:
Editura: RAO
Anul aparitiei: 2003
Traducere: Constanta Tanasescu
Numar pagini: 896
ISBN: 9789735761578

Bâlciul deșertăciunilor (Vanity Fair) este un roman scris la jumătatea secolului al XIX-lea de William Makepeace Thackeray. Într-o lume în care primează averea și
descendența nobilă, Rebecca Sharp, o tânără săracă și orfană, refuză să se mulțumească cu statutul de guvernantă. Din momentul în care pleacă de la pensionul din Chiswick alături de prietena ei Amelia Sedley, personajul se transformă într-un mod neașteptat, reușește să surprindă prin inteligența ieșită din comun, dar și prin abilitatea ei de a urca pe scara socială, într-un context potrivnic persoanelor cu o descendență obscură precum cea a Rebeccăi.

Romanul este unul clasic, cu o scriitură ușor inconfortabilă pentru cei care nu sunt obișnuiți cu acest stil de a scrie, dar cu un subiect extraordinar și o construcție a personajelor reușită. Rebecca Sharp este, poate, unul dintre cele mai bine construite personaje feminine din literatura universală. Impactul pe care acțiunile și atitudinea ei le au asupra cititorului continuă și după terminarea romanului; este genul de personaj care stârnește reacții virulente, fie că sunt de aprobare, fie că nu. Bâlciul deșertăciunilor este un roman care trebuie citit, atât pentru acțiune, cât și pentru personaje sale.
[Citeste tot Articolul]

Spune-ti parerea!