Sylvia Plath, deflorarea unui mit literar

Titlu: Clopotul de sticlă
Autor: Sylvia Plath
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2003
Traducere: Alexandra Coliban-Petre
Numar pagini: 296
ISBN: 973-681-479-3

În filmul Sylvia (2003), iarna lui 1963, cea mai grea din întregul secol XX, devine o insidios-sepulcrală feerie cu fulgi mari. Dacă vizionezi pelicula relaxat, într-o cameră caldă şi confortabilă, sugestia rămâne extrem oximoronică. Vraja albă a naturii este menită în film să contrasteze puternic cu frigul interior al Sylviei Plath, poeta care în noaptea lui 11 februarie 1963 se sinucide într-un apartament lipsit de surse de căldură din Londra. Era „single parent” a doi copii mici.

Gwyneth Paltrow, favorita mea, face încă un rol excelent în Sylvia. Solară şi energică, sclipitor de inteligentă şi frenetică la nivel erotic, personajul din film este o personalitate aflată indubitabil sub semnul focului. Intensa ei ardere interioară o defineşte şi o desăvârşeşte. De la vizionarea filmului, în 2004, şi până la lectura recentă a cărţii, Clopotul de sticlă, profund autobiografice, undeva, în adâncul impresiilor mele artistice, am încercat să pun în legătură focul simbolic al eroinei cu gerul care o ucide alegoric în final.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!