Titlu: Vanity Fair
Autor: William Makepeace Thackeray
Rating:
Editura: RAO
Anul aparitiei: 2003
Traducere: Constanta Tanasescu
Numar pagini: 896
ISBN: 9789735761578

Bâlciul deșertăciunilor (Vanity Fair) este un roman scris la jumătatea secolului al XIX-lea de William Makepeace Thackeray. Într-o lume în care primează averea și
descendența nobilă, Rebecca Sharp, o tânără săracă și orfană, refuză să se mulțumească cu statutul de guvernantă. Din momentul în care pleacă de la pensionul din Chiswick alături de prietena ei Amelia Sedley, personajul se transformă într-un mod neașteptat, reușește să surprindă prin inteligența ieșită din comun, dar și prin abilitatea ei de a urca pe scara socială, într-un context potrivnic persoanelor cu o descendență obscură precum cea a Rebeccăi.

Romanul este unul clasic, cu o scriitură ușor inconfortabilă pentru cei care nu sunt obișnuiți cu acest stil de a scrie, dar cu un subiect extraordinar și o construcție a personajelor reușită. Rebecca Sharp este, poate, unul dintre cele mai bine construite personaje feminine din literatura universală. Impactul pe care acțiunile și atitudinea ei le au asupra cititorului continuă și după terminarea romanului; este genul de personaj care stârnește reacții virulente, fie că sunt de aprobare, fie că nu. Bâlciul deșertăciunilor este un roman care trebuie citit, atât pentru acțiune, cât și pentru personaje sale.

Vanity Fair - filmul

Anul aparitiei: 2004
Regizor: Mira Nair
Durata: 141 min
Rating IMDB: 6.2/10

Nu e surprinzător faptul că un roman cu o intrigă atât de interesant a devenit și subiect de film. Versiunea cinematografică a cărții este notată pe IMDB cu 6.2/10. Un rating corect, din punctul meu de vedere, deoarece filmul a reușit să surprindă doar vag esența romanului.

Rebecca Sharp Crawley este creionata ca o victimă a societății rapace din acele vremuri. Foarte puțin mai este conservat din personajul original, o femeie care vrea să se infiltreze cu orice preț în înalta societatea a acelor vremuri, o femeie care nu își iubește nici soțul, nici fiul mai mult decât iubește averea și noul statut dobândit.

Filmul nu ilustrează întocmai întâmplările din carte, dar acest lucru este firesc deoarece carte are un număr considerabil de pagini, iar acțiunea romanului se întinde pe o perioadă de 30 de ani.

Raportată la romanul lui Thackeray, experiența cinematografică Vanity Fair merită luată în considerare doar pentru componenta vizuală, pentru decorurile ample, pentru costumațiile și locațiile luxoase care ne sunt prezentate.

Așadar, vă recomand să citiți, mai întâi, cartea lui Thackeray din considerentele pe care le-am menționat mai sus, după care să vedeți ecranizarea regizată de Mira Nair pentru a descoperi voi înșivă dacă filmul se ridică la nivelul cărții sau nu.