Scrisorile unui artist
Autor: Shaun Usher
Rating:

Editura: Curtea Veche Publishing
Anul aparitiei: 2020
Traducere: Cornelia Florea
Numar pagini: 237
ISBN: 978-606-44-1274-4
Stilul epistolar rămâne la fel de actual, doar că traversează transformările digitalizării și se mută ușor în spațiul unei noi dimensiuni, acolo unde nu mai contează hârtia, cerneala sau aroma pe care destinatarul o va simți de îndată ce deschide plicul care îi este adresat. Shaun Usher, în colecția sa de scrisori remarcabile, traduse la editura Curtea Veche, încearcă să păstreze veritabilul din scrisorile unor mari personalități marcante. Fie că este vorba despre artiști, muzicieni sau doar persoane îndrăgostite, acesta le mută trăirile în mici antologii de anvergură. În această cronică vreau să vorbim despre volumul Artă care însumează o serie de scrisori ale unor oameni care au transforma fața culturii mondiale. [Citeste tot Articolul]
Dialog artistic-literar
Autor: Coord. Roxana Gamarţ
Rating:

Editura: Trei
Anul aparitiei: 2014
Numar pagini: 160
ISBN: 978-606-719-184-4

Arta e mai mult decât ceea ce avem în faţa ochilor. Privim altfel o pictură, citim diferit o carte; o pată de culoare sau un cuvânt aruncat pe o pagină ne poate purta cu gândul la ceva ştiut numai de noi sau ne poate evoca o amintire. Adeseori, citim şi privim altfel, dincolo de critica de specialitate. Cum privesc însă scriitorii arta și cum îi citesc pictorii? [Citeste tot Articolul]
Spre ce s-ar fi îndreptat România ?
Autor: Adelin Petrișor
Rating:

Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2012
Numar pagini: 140
ISBN: 978-973-46-3139-1

O țară în care individul nu înseamnă nimic. Asta mi-a evocat albumul de fotografii din Coreea de Nord al jurnalistului Adelin Petrișor. Sunt imagini cu sute de fețe anonime utile doar pentru a fi de față la manifestațiile gigantice dedicate conducătorului iubit. Partea cea mai înfiorătoare este aceea că îmi pot imagina un trecut românesc asemănător. [Citeste tot Articolul]
Vechi maeştri
Autor: Thomas Bernhard
Rating:

Editura: Paralela 45
Anul aparitiei: 2005
Traducere: Gabriela Danţiş
Numar pagini: 246
ISBN: 973-697-573-8
(ediţia în limba engleză)
The Artcoholic
Insolitul scriitor austriac Thomas Bernhard (1931 - 1989) îşi concepe romanul Vechi maeştri, folosindu-se de vocea personajului Reger, în maniera unei emoţionante şi, totodată, vehemente pledoarii pentru conservarea inocenţei în modul nostru de a recepta artele. O furioasă simfonie, pe alocuri - căutat stridentă, a zădărniciei; un lamento adus efectelor nimicitoare valoric ale consumismului, pandemie care a infectat şi artele. Analizându-le cu îndărătnicie, "în cele din urmă, nu ne mai bucurăm câtuşi de puţin de artă şi nici de viaţă, oricât de firesc ar fi acest lucru, deoarece, cu timpul, ne-am pierdut naivitatea şi, odată cu ea, nerozia. În locul acestora, nu ne-am însuşit decât nefericirea."
În fapt, în metatext, citim un răvăşitor monolog al singurătăţii îmbătrânite strâmb, al singurătăţii ştiinţei-de-carte, al confruntării solitare cu perspectiva morţii, moarte care pune stăruitor la îndoială sensul învăţăturii (învăţătură care, la final, face mult mai greu de îndurat moartea; sete de învăţătură ce se dovedeşte a fi, în realitate, o abia tăinuită teamă de moarte) - toate acestea cu neputinţă de evitat prin artcoolism-ul "profesat" cu deznădejde de respectabilul Reger,...
[Citeste tot Articolul]
Petală
Autor: Alexandru Andrieş
Rating:

Editura: Vellant
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 120
ISBN: 978-973-1984-50-6
Înainte de a începe, deşi probabil e ştiută, ţin să aduc aminte de diferenţa dintre Petală - albumul şi Petală - cartea. Primul este un dar care mângâie auzul cu ritmurile cu care ne-a obişnuit Andrieş până acum, pe când al doilea este completarea vizuală a lui.
Din primele pagini, de lângă o poză a unui Andrieş cumva cu un aer doar pe jumătate serios (ce avertizează parcă în privinţa jocului pe care urmează să-l vedem), ni se atrage atenţia că "aceasta este o carte de artă". În loc de acesta, de fapt mai mult de atât, până la sfârşit ai impresia că nu ai parcurs doar o carte de artă în sensul tradiţional al acesteia, ci ai trăit o poveste. [Citeste tot Articolul]
Arta la zid
Autor: Bansky
Rating:

Editura: Vellant
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Valentin Sălăgeanu
Numar pagini: 240
ISBN: 978-973-1984-19-3
Numele de Banksy l-am întâlnit pentru prima dată pe coperta albumului Wall and Piece - Arta la zid. Cum sunt obişnuită cu operele expuse în galerii, printre care te plimbi având alături la dispoziţie note explicative, perspectiva mea asupra a ceea ce înseamnă artă este în mare parte tradiţionalistă. În contextul de faţă, acest lucru se mai poate traduce şi spunând că ceea ce ştiu despre arta graffiti-urilor este extrem limitat.
Aşadar, ce înseamnă arta la zid şi cine se ocupă de ea? Operele lui Bansky sunt mult mai cunoscute decât autorul lor. Deşi este de peste zece ani o "legendă urbană", temele lui recurente fiind inconfundabile, identitatea sa rămâne un mister. Nu ni se dă o explicaţie pentru asta, dar motivul nu e greu de ghicit: Bansky consideră că identitatea unui om e irelevantă pentru ceea ce vrea să spună arta lui. [Citeste tot Articolul]
Arta japoneză
Autor: Tomoko Sato
Rating:

Editura: Vellant
Anul aparitiei: 2008
Traducere: Mădălina Tureatcă
Numar pagini: 128
ISBN: 978-973-1984-11-7
Recunosc că, în ceea ce priveşte arta vizuală, atenţia mea s-a concentrat predominant asupra celei Occidentale. Astfel că, pentru cineva care nu a fost iniţiat în arta Orientală, albumul celor de la Vellant este binevenit.
Punând la dispoziţia cititorului o serie de douăzeci de planşe şi lucrări, cartea îşi propune să prezinte principalele stiluri şi tehnici de lucru din epoca Edo, "unică din punct de vedere social şi istoric". De ce este epoca Edo unică? În primul rând pentru că în cei 260 de ani între care se desfăşoară (1603 - 1868) shogunatul Tokugawa a reuşit să menţină pacea. Detaliul este important deoarece Japonia, chiar dacă era izolată din punct de vedere politic, fiind cunoscută ca o societate controlată cu stricteţe, a putut să desfăşoare un studiu al culturii Occidentale. Lucrul acesta se reflectă în opere, vizibil cel mai mult spre sfârşitul perioadei când unele reprezentări necesitau cunoştinţe în domeniul medical (precum în cazul scheletului de viziune aproape suprarealistă creat de Kuniyoshi). Poezia imaginii nu este uitată, ci din contră e sporită de sursele de inspiraţie ale autorilor. Un exemplu ar fi paravanele lui Korin, inspirate din "Povestirile lui Ise". [Citeste tot Articolul]