bookblog.ro

Fabrica de lipici

Bătrânețe, haine grele

Titlu: Tristeți de lămâie
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2015
Traducere:
Numar pagini: 264
ISBN: 978-606-579-792-5
Cumpara cartea

Atunci când am în față o antologie de povestiri, fie ele scrise de autori diferiți, fie aparținându-i aceluiași scriitor, am mari emoții. Inevitabil, unele povești vor fi niște eșecuri lamentabile, iar altele adevărate capodopere, dar niciodată nu se va întâmpla ca toate să-mi placă la nebunie. Cele 11 povești ce alcătuiesc Tristeți de lămâie s-au dovedit o lectură... inedită, pentru că am avut mari probleme în a o termina, dar, la doar câteva zile de când am întors și ultima pagină a cărții, părerile mele vizavi de ea au suferit niște modificări substanțiale. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Abundenţă = inutilitate

Titlu: Lexiconul inutilităţii
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2011
Traducere:
Numar pagini: 240
ISBN: 978-606-579-218-0

V-am făcut cunoştinţă cu Alexander Von Schonburg atunci când v-am vorbit despre Arta de a scăpăta cu stil. Acolo, autorul expunea numeroasele avantaje ale traiului modest, analizând bogăţia interioară dată tocmai de simplitatea vieţii materiale. Demersul din respectiva carte este completat de o nouă scriere, şi anume Lexiconul inutilităţii, prin intermediul căreia contele oferă un adevărat ghid al lucrurilor pe care el le consideră pur şi simplu inutile, chiar dacă la prima vedere, acestea ne promit fericirea…
[Citeste tot Articolul]

Spune-ti parerea!

Sărăcia ca mod stilat de a fi

Titlu: Arta de a scăpăta cu stil
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2011
Traducere:
Numar pagini: 256
ISBN: 978-606-579-175-6

Tuturor ne e frică de sărăcie. Şi nu are rost să ne umflăm în pene că nu ar fi aşa, că noi suntem bravi şi stăpâni pe vieţile noastre si că nimic nu ne sperie. Nu vrem să fim săraci deoarece asociem pauperitatea cu mizeria, cu degradarea umană şi suferinţa. Te-ai gândit însă vreodată că, dacă ai fi nevoit (sau nu...) să intri în lumea săracilor, ai putea să o faci cu stil? Vei avea un sfetnic bun, chiar un reprezentant al nobilimii de odinioară, contele Alexander von Schonburg, care îţi prezintă, cu o notă de umor ironic, sfaturi cât se poate de practice pentru a renunţa la o opulenţă de care efectiv nu ai nevoie.
[Citeste tot Articolul]

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

Strălucirea mată a minţii neprihănite

Titlu: Privind în soare
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2011
Traducere:
Numar pagini: 280
ISBN: 978-606-579-152-7

Cumpără cartea

Jean Serjeant este o fată care îşi pune întrebări obişnuite: unde ajung sandvişurile nemâncate? de ce nurca îşi apără viaţa cu extraordinară îndârjire? de ce nu vor oamenii să rămână prieteni după căsătorie? Nimeni nu pare dispus să o lămurească.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!

Marea

Titlu: Marea
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2007
Traducere:
Numar pagini: 256
ISBN: 978-973-569-962-0

Când o carte are ca incipit următoarea propoziţie „Au plecat zeii în ziua acelei maree stranii.”, iar ca deznodământ „O infirmieră a ieşit atunci să mă cheme, iar eu m-am întors şi am urmat-o înăuntru cu sentimentul că intram în mare.”, tot restul se costituie într-un text-caligramă pe tema simbolică, şi nu doar, a mării. Exact aceasta este senzaţia mea de lectură cu acest roman, anume că am parcurs o vastă şi calmă întindere textuală de descrieri marine, punctată din loc în loc de un val spumos reprezentat de câteva înţelepte consideraţii despre sensul vieţii, rolul familiei şi al predestinării. Dar marea nu este doar ceea ce vezi cu ochii, nu-i aşa?

Admit că titlul simplu al romanului mi s-a părut de la început riscant. Îl percepeam ca excesiv simbolic, mustind de o hermeneutică acaparatoare, chiar uşor prozaic, din exces de utilizare. Din primele rânduri însă, am avut surpriza să observ că textul lui John Banville are un ritm marin, de ambarcaţiune trasă la mal, legănată blând de o apă calmă. În al doilea rând, este evident că personajul relatează despre „marea sa”, nu despre marea tuturor. Şi în fine, cartea se numeşte Marea, de fapt, cu „m” de la moarte, conform traducerii româneşti. Căci, este adevărat, în trama romanescă a textului acestuia se întrepătrund trei morţi.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Café au lait

Titlu: Café au lait
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2005
Traducere:
Numar pagini: 250
ISBN: 973-569-784-X

Francofilia britanică

Ce era el, în cele din urmă, dacă nu un culegător de amintiri, pe care le cernea atent: amintirile lui, amintirile istoriei?

Un conglomerat de povestiri, leitmotive cu iz francofon și francofil, timpuri uitate și regăsite – astfel aș caracteriza într-un mod simplist, ce ascunde subtilitățile profunde cu care Julian Barnes se joacă, Café au lait . Zece povestiri cu titluri scurte, dar pline de semnificație, pe care reușești să le pătrunzi cu adevărat, abia după ce ai terminat de citit întreaga carte, ce este gândită ca un mecanism ce se întrepătrunde, la fel cum laptele colorează și adaugă o savoare discretă cafelei amărui. Julian Barnes este un arhitect de această dată, un arhitect care zugrăvește în cele mai neașteptate imagini și situații relațiile controversate, pline de suișuri și coborâșuri ale celor două popoare cu un trecut încărcat – englezii și francezii.
[Citeste tot Articolul]

Spune-ti parerea!

Porcul spinos

Titlu: Porcul spinos
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2007
Traducere:
Numar pagini: 179
ISBN: 978-973-569-958-1

(ediţia în limba engleză)

Politica, o chestiune spinoasă

O satiră politică pe cât de savuroasă, pe atât de profundă, Porcul spinos ne vorbeşte despre trecerea de la un regim totalitar la un regim democrat, dar şi despre aberaţiile socio-umane care apar odată cu tranziţia. Subiectul romanului este unul aparent simplu, procesul unui fost dictator comunist, fictiv, Petar Solinski, al cărui personaj a fost inspirat de dictatorul bulgar Todor Zhivkov.

Julian Barnes transformă procesul acestui dictator într-un context mai larg în care se perindă personaje din categorii umane diferite, studenţi care se bucură de căderea regimului, nostalgici bătrâni care îmbrăţişează portretul dictatorului căzut, dar, mai ales, oameni cu funcţii importante care au "întors armele" comunismului şi acum încearcă să pară adepţi convinşi ai noului regim (deşi se dovedeşte că sunt produsul regimului înlocuit). Totul se dovedeşte a fi un simulacru, iar ceea ce trebuia să vină ca o revelaţie, eşuează lamentabil, pentru a da o ultimă victorie dictatorului înrobit.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Copyright ©2011 Bookblog.ro