Titlu: Lincoln între vieţi
Autor: George Saunders
Rating:
Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2018
Traducere: Radu Paraschivescu
Numar pagini: 360
ISBN: 973-606-779-373-4

Aşa că Preşedintele şi-a lăsat băiatul într-un mormânt de împrumut şi s-a întors să muncească pentru ţară.

Ce poate fi mai trist pentru un părinte decât să îşi îngroape propriul copil? Nimic. Această dramă este un coşciug apăsător pe inimile care niciodată nu se vor mai tămădui. Indiferent de statutul social, de aspiraţii sau poziţie economică, o astfel de lovitură în plin dă naştere unor traume incomensurabile. Poate că vi se pare banal acest început de recenzie, dar îmi vine greu să aştern pe hârtie ideile despre următoarea carte.

Este vorba de volumul Lincoln între vieţi semnat de talentatul George Saunders. Premiată cu Man Booker Prize în anul 2017, cartea ajunge să fie tradusă de către editura Humanitas, în colecţia Raftul Denisei. Autorul care până nu demult îmi era cu desăvârşire necunoscut, s-a născut în 1958, în Amarillo, Texas şi a absolvit în 1981 Colorado School of Mines, iar după absolvire a plecat să lucreze în Sumatra. După un an și jumătate s-a întors în Statele Unite unde a fost, rând pe rând, portar, vânzător, muncitor într-un abator. Chiar dacă s-ar părea că formaţiunea academică a autorului este departe de ideea de scriitor, acesta reuşeşte să creeze, pornind de la o retrospectivă adevărată, o lume mirobolantă, în care personaje fictive se împletesc cu destine adevărate.

Punctul central al naraţiunii este înglobat în drama trăită de Preşedintele Abraham Lincoln, ai cărui copii au căzuţi seceraţi de diverse boli la vârste fragede. Saunders punctează însă figura emblematică a unuia dintre fii acestuia, Willie, cel care semăna în cea mai mare parte cu carismaticul său tată: „Ne-am iubit mult, dragă Willie, dar acum, din motive pe care nu le putem înţelege, legătura asta a fost distrusă. Numai că legătura noastră nu poate fi distrusă niciodată. Cât o să trăiesc, o să fii mereu cu mine, copile.”

Serenitatea naraţiunii lui Saunders se trage probabil din forma inovativă pe care o îmbracă romanul. Imaginaţi-vă preţ de o clipă cum o întreagă armată a umbrelor, formată din spiritele celor căzuţi pe frontul, sufletele celor picaţi în cursa păcatului, se adună în jurul Micului Prinţ, în persoana lui Willie Lincoln. Avem o înglobare puternică a supranaturalului şi imaterialului cu realitatea cruntă, directă a vieţii. Pe de o parte, este reflectată pierderea resimţită de părinte, iar pe de altă parte, avem puhoiul puternic de emoţii şi simţăminte care izvorăsc din astralul uman, suspendat între cer şi pământ.

Avem în faţă un mozaic aparte, în care se înlănţuiesc figuri desprinse din epoci diverse, ale căror glasuri vociferează puternic durerea. Saunders dă glas istoriei, dezvăluind cititorului că existenţa umană nu ţine cont de poziţia şi statutul social. Naraţiunea sa compilată din diferitele voci ale unui cor imens are ceva din construcţia unei scene dramatice, în care se împletesc vieţi trăite în diferite dimensiuni moraliste. La Saunders scriitura este strânsă parcă din mici bucăţele şi lipite într-o manieră tridimensională, având adâncimea emoţională, înălţimea tuşei scriitoriceşti şi largheţea subiectului abordat. Citind volumul Lincoln între vieţi am descoperit un stil cu totul aparte, o manieră de evocare a memoriei într-un fel special, când cei comemoraţi devin voci omniprezente, ferme şi decisive în naraţiune.

Saunders are francheţe, deschidere şi mai înainte de toate respect pentru propria naraţiune, aducându-ne pe noi în faţa unei responsabilităţi onorabile, pe care o datorăm trecutului. Cu siguranţă voi reveni la scrierea sa, mai ales că reuşeşte să aducă cititorilor o doză serioasă de naraţiune calitativă, fapt datorat probabil stilului său intens lucrat şi format. Deci, cui recomand această carte? Celor care vor să afle cum să scrii atunci când o faci în deplină dependenţă de talent şi de formaţiunea academică, când simţi cu fiecare por şi nu o faci doar pentru o glorie de scurtă durată. Saunders este la fel de vocal, precum sunt şi personajele sale, fapt pentru care merită din plin să fie citit şi apreciat la justa valoare.