Aşa că Preşedintele şi-a lăsat băiatul într-un mormânt de împrumut şi s-a întors să muncească pentru ţară.
Ce poate fi mai trist pentru un părinte decât să îşi îngroape propriul copil? Nimic. Această dramă este un coşciug apăsător pe inimile care niciodată nu se vor mai tămădui. Indiferent de statutul social, de aspiraţii sau poziţie economică, o astfel de lovitură în plin dă naştere unor traume incomensurabile. Poate că vi se pare banal acest început de recenzie, dar îmi vine greu să aştern pe hârtie ideile despre următoarea carte. [Citeste tot Articolul]
