Conjurația lui Machiavelli
Scris de Roxana Rosebud • 15 September 2014 • in categoria Roman istoric
Autor: Michael Ennis
Rating:
Editura: Globo
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Sanda Andronache
Numar pagini: 464
ISBN: 978-606-93323-9-9
„Când vei începe să scrii propria istorie a acestor timpuri, va fi sarcina ta să tai, să piepteni și să răsuceşti cuvintele mele, să le împleteşti într-o țesătură după propria concepţie. Platon credea că fiecare copil născut este un suflet care se întoarce la viață. În timp ce compilam aceste pagini, am fost atât de absorbit de amintirile mele, încât cred că m-am întors aievea în timp și mi-am retrăit viața, aşa cum a fost ea cu douăzeci și patru de ani în urmă, când eram tânăr și credeam că lumi noi mă aşteptau să le descopăr, că republica noastră putea prospera, și Italia noastră putea fi salvată. Din păcate, aşa cum a scris Seneca, Sed fatis trahimur: Ursitoarele ne țes soarta”.
Nu mă consider o fană a romanelor istorice şi tocmai din acest motiv nu am citit foarte multe cărți de acest gen. Însă, descrierea acestei cărţi m-a intrigat şi fascinat, fiindu-mi imposibil să rezist tentaţiei.
Acţiunea din Conjurația lui Machiavelli se desfăşoară în Italia, la începutul secolului al XVI-lea. În această perioadă Renaşterea atingea apogeul cu noi inovaţii în artă, literatură, ştiinţă şi filozofie. Învăţaţii Renaşterii, prezenţi şi în romanul nostru, promovau spiritul critic, aşezând raţiunea mai presus de credinţă şi tradiţie. Se dezvoltă o nouă concepţie despre om, promovând ideea că acesta este o fiinţă liberă, autonomă, creatoare, şi se fundamentează metodele cercetării experimentalo-matematice a naturii. La polul opus, remarcăm decăderea politică şi economică a Italiei, bântuită de războaie nesfârşite între dinastiile familiilor puternice, luptătorii mercenari cunoscuţi sub numele de condottieri şi armatele monarhilor străini.
Michael Ennis a fost foarte inspirat când a ales această perioadă înfloritoare ca şi cadru de desfăşurare a acţiunii. Imaginaţi-vă toate aceste caracteristici ale Renaşterii: desacralizarea, interesul pentru realitatea înconjurătoare, umanismul, formarea individualităţilor artistice. Adăugaţi pe acest schelet marile personalităţi care s-au remarcat în acele timpuri: Leonardo Da Vinci, Niccolo Machiavelli, Antonio Benivieni, Tommaso şi puneţi-l la conducere pe Papa Alexandru al VI-lea, mai exact: Rodrigo Borgia. Închipuiţi-vă acum că Juan Borgia, fiul preferat al Papei Alexandru este ucis în condiţii suspecte, de moarte acestuia lengându-se şi o serie de alte crime odioase.
Reunind toate aceste elemente inspirate din evenimente reale, autorul reuşeşte să elaboreze un volum antrenant, plin de intrigi şi răsturnări de situaţie. Cu fiecare pagină dată, simţeam mai mult şi mai mult că vizionăm un episod din Criminal Minds, cu Damiata, Machiavelli şi Leonardo Da Vinci pe post de detectivi principali. Experimentele lui Da Vinci, elementele de misticism şi vrăjitorie, parcursul anevoios pe care cei trei îl străbat pentru găsirea criminalului şi descoperirea pieselor lipsă din puzzle-ul acestor asasinate, introduc rapid cititorul în atmosfera sumbră şi conspirativă.
Romanul este structurat pe patru părţi sub forma unor confesiuni ale lui Machievelli, către messer Francesco Guicciardini. Excepţie face prima parte, care este relatată din punctul de vedere al Damiatei. De remarcat este faptul că, aceste confesiuni sunt însoţite de poze şi schiţe, pentru a facilita înţelegerea evenimentelor şi pentru crea o ambianţă cât mai autentică.
De personaje m-am ataşat încă din primele pagini. Fiind deja familiarizată cu o parte dintre protagonişti, a fost plăcut să îi reîntâlnesc. Rodrigo Borgia – un perspicace şi intrigant Papa al Bisericii Catolice, a domnit sub semnul corupţiei, al nepotismului şi al crimelor suspecte. A recurs la stratageme politice şi la alianţe, pentru a-şi apăra copiii şi a ridica familia Borgia mai presus de toate. Un rol important în acest roman îl joacă însă, Machiavelli. Spre surprinderea mea, acest personaj m-a fascinat. De asemenea sunt făcute multe referiri la Principele.
Conjuraţia lui Machiavelli v-a stârni interesul oricărui iubitor de mistere şi romane istorice. Evenimentele prezentate au fost cercetate intens de către autor, iar proza este remarcabilă.
-
Plusuri
Atmosfera în care cititorul este introdus este cât se poate de veridică, personajele au caractere puternice, iar acţiunea este enigmatică şi antrenantă.
-
Minusuri
Sunt folosite foarte multe cuvinte în italiană. De asemenea Fortuna (o renaştere a cultului antic roman al Fortunei – personificat drept stăpâna capricioasă şi rău intenţionată a tuturor întâmplărilor oamenilor) este amintită foarte des, ceea ce poate deveni frustrant. Mi se pare amuzant faptul că, dacă privim acest roman dintr-un alt unghi, putem spune că este îmbinarea perfectă dintre Codul lui Da Vinci al lui Dan Brown şi Criminal Minds. Pe mine însă, nu m-a deranjat.
-
Recomandari
Recomand acest volum tuturor persoanelor pasionate de mister şi romane istorice.
IB spune:
24 August 2015 | 8:03 pm
Tocmai am terminat-o de citit si, dupa parerea mea, merita cele 4 stele acordate. Chiar m-a suprins in mod placut scriitura dar cred ca traducerea / redactarea nu se ridica la inaltimea ei. Pacat…