Oameni, imagini și un strop de nebunie

0

Titlu: Salcia oarbă, fata adormită
Autor: Haruki Murakami
Rating:
Editura: Polirom
Anul apariţiei: 2007
Traducere: Silvia Cerchează
436 de pagini
ISBN: 978-973-46-0722-8

Un Haruki Murakami condensat în 24 de povestiri care adună toate motivele sale, obsesii literare, cu sclipiri de fantastic urban și personaje de o complexitate subtilă și tacită. O colecție care găsește punctul comun al occidentului și orientului prin apelul la supranatural și inexplicabil.

24 de povestiri ce creează o imagine unică, aceea a unei vieți trăite la limita dintre conștient și inconștient, posibil și imposibil, lăsându-te întotdeauna cu aceeași întrebare în minte: dacă a fost totuși real? - astfel ar putea fi caracterizată într-o frază colecția Salcia oarbă, fata adormită scrisă de reputatul scriitor japonez Haruki Murakami. Pornind de la fapte diverse și creionând personaje cu o viață aparent banală, Murakami face trecerea către fantastic cu naturalețe, printr-o construcție firească a narativității, ștergând granițele dintre rațional și irațional.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Domn, tiran sau alchimist?

Titlu: Principele
Autor: Eugen Barbu
Rating:
Editura: Minerva
Anul aparitiei: 1977
Numar pagini: 398

Principele lui Eugen Barbu este un fin exercițiu stilistic, adunând într-o narațiune atât de condensată zeci de ani de balcanism, imagini puternice despre domnitorii străini și a lor influență asupra țării, dar, cel mai important, fine mecanisme de mărire și decădere a puterii, general valabile indiferent de epoca istorică a desfășurării acțiunii. Ce prezintă, de fapt, Eugen Barbu? O cronică subiectivă, din perspectiva unui principe sfâșiat între dragostea de putere, dragostea de sine, conștiință și manipulare, a unei curți lovite de ciumă, de o clasă nobiliară lașă și egoistă, de un imperiu grandios și grandoman.

Principele este un om înțelept, dar orb, care, căzut în farmecele aproape tabu (se observă atacarea unor teme cu tente homosexuale, într-o manieră aproape lirică, nicidecum tendențioasă) ale tânărului și înșelătorului alchimist Ottaviano, ajunge să aibă visuri îndrăznețe de mărire și putere absolută, fapt ce atrage asupra sa și asupra poporului urgii materiale și spirituale – nu sunt întâmplătoare nici începerea narațiunii cu imaginea grotescă a unei epidemii de ciumă, nici faptul că romanul nu are un timp bine definit al acțiunii, evenimentele părând a curge unele din altele într-un ciclu ermetic. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Între credință și credințe

Titlu: Azazel, îngerul răului
Autor: Youssef Ziedan
Rating:
Editura: Trei
Anul aparitiei: 2010
Traducere: Dumitru Chican
Numar pagini: 410
ISBN: 978-973-707-347-1

Nevoia omului de a primi adevăruri absolute din partea unei divinități aspre și, totuși, miloase, nevoia de reguli dupa care să își conducă viața spirituală, nevoia unui suflet curat care să moștenească izbăvirea eternă, toate aceste nevoi se zbat în mintea și în inima călugărului-tămăduitor Hypa, protagonistul narațiunii și povestitorul chinuit al faptelor petrecute în secolul al V-lea în romanul Azazel, îngerul răului. Youssef Ziedan creează un personaj aparte, încercând să reconstituie impresia de adevăr istoric într-o ficțiune al cărui format mimează autenticitatea pergamentelor călugărilor de demult, ale căror scrieri au devenit documente valoroase pentru istorici și arheologi. În fapt, Hypa, un călugăr egiptean convertit în urma unor întâmplări sângeroase din copilăria sa, este, aparent, obligat de Azazel, blestematul demon, să își scrie istoria vieții, relatând improtante evenimente din evoluția creștinismului din acele vremuri, evenimente mai mult sau mai puțin fericite la care el fusese martor.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Despărțiri

Titlu: Despărțiri
Autor: Juan Carlos Onetti
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2006
Numar pagini: 142
ISBN: 973-569-812-9

Dezambiguizare

Simți deodată nevoia să scrii. Te îndrăgostești și nu știi de ce. Nicicând n-am scris nici pentru mulți, nici pentru puțini; am scris mereu pentru dulcele-mi viciu, care nu încalcă vreodată Codul Penal - o afirmație care se susține prin scriitura condensată și stilul ambiguu pe care Onetti îl exersează cu finețe în romanul Despărțiri .

Un roman scurt și concentrat, mai degrabă un micro-roman, care începe ex abrupto, prin ochii proprietarului unui bar dintr-un orășel oarecare, proprietar ce ne devine călăuză și narator al dramelor petrecute în sanatoriul aceluiași orășel trist. Cu ochi pătrunzători și o intuiție demnă de anticele Pythii, naratorul servește băutură și mâncare deopotrivă localnicilor și celor veniți la tratament, făcând în același timp profeții despre anii sau lunile ce le-au mai rămas de trait acestora din urmă.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!

Trezirea – Jurnalele vampirilor 1

Titlu: Trezirea - Jurnalele vampirilor 1
Autor: L. J. Smith
Rating:
Editura: Leda
Anul aparitiei: 2010
Traducere: Mirella Acsente
Numar pagini: 284
ISBN: 978-973-102-252-9

Alți vampiri, aceleași clișee

Pentru că nu mă dezmint, promițând că voi citi toate scrierile ce tratează mitul vampirului, oricât de ”bune” sunt ele din punct de vedere literar, mi-am continuat periplul fantasy cu seria Jurnalele vampirilor, semnată Lisa Jane Smith. Deși stiam de existența ecranizării sub forma unui serial produs de CW, nu am avut niciodată curiozitatea de a-l urmări, până când nu aveam să citesc volumele.

Așadar, primul volum al seriei, intitulat Trezirea, ne-o prezintă pe Elena Gilbert, cea care urmează să devină eroina narațiunii, adolescenta tipic americană, the highschool sweetheart, iubită de toți colegii, invidiată de toate colegele, mai puțin de cele două prietene devotate, Meredith, cea mereu calmă și Bonnie, cea cu puteri paranormale (este urmașă a druizilor și are darul clarviziunii). [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

Cum trăiesc morţii

Titlu: Cum trăiesc morţii
Autor: Will Self
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2007
Traducere: Alexandra Coliban
Numar pagini: 432
ISBN: 978-973-689-185-4

Moartea e un job etern

Death is only the beginning., aceasta este fraza care mi-a venit în minte încă de când am ales să citesc romanul Cum trăiesc morții, al cărui titlu intrigant m-a atras din prima clipă. Nu știam la ce să mă aștept, pentru că a fost primul contact cu scriitura lui Will Self, dar am descoperit un limbaj dur, postmodern până în măduva sensurilor ascunse, care m-a convins că cinismul poate fi de un lirism tragic.

Romanul se construiește, așadar, în jurul ideei că viața este doar antrenamentul care te face să intri în moarte, cât de cât, pregătit, o moarte văzută prin ochii lui Lily Bloom, o bătrână evreică americancă, mutată în anosta Anglie și doborâtă de cancer la 63 de ani. Incipitul este unul, aparent, deconspirant, stând sub auspiciile unui epilog, care prezintă personajul-narator și ale sale gânduri morbide, plictisite de o existență ternă dincolo de viață. Lily Bloom vorbește cititorului ironic, acid, licențios, aruncând umbra banalului peste toate evenimentele marcante ale sfârșitului de secol, cu un ochi atent la detaliu și însoțită de Liti al ei (un lithopedion extrem de ascultător) și de Bădărănel (primul său copil, mort în urma unui accident de mașină).
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Café au lait

Titlu: Café au lait
Autor: Julian Barnes
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2005
Traducere: Mihai Moroiu
Numar pagini: 250
ISBN: 973-569-784-X

Francofilia britanică

Ce era el, în cele din urmă, dacă nu un culegător de amintiri, pe care le cernea atent: amintirile lui, amintirile istoriei?

Un conglomerat de povestiri, leitmotive cu iz francofon și francofil, timpuri uitate și regăsite – astfel aș caracteriza într-un mod simplist, ce ascunde subtilitățile profunde cu care Julian Barnes se joacă, Café au lait . Zece povestiri cu titluri scurte, dar pline de semnificație, pe care reușești să le pătrunzi cu adevărat, abia după ce ai terminat de citit întreaga carte, ce este gândită ca un mecanism ce se întrepătrunde, la fel cum laptele colorează și adaugă o savoare discretă cafelei amărui. Julian Barnes este un arhitect de această dată, un arhitect care zugrăvește în cele mai neașteptate imagini și situații relațiile controversate, pline de suișuri și coborâșuri ale celor două popoare cu un trecut încărcat – englezii și francezii.
[Citeste tot Articolul]

Spune-ti parerea!