Familia Addams într-o nouă variantă
Scris de Roxana Turcitu • 19 April 2013 • in categoria SF/Fantasy
Autor: Gareth P. Jones
Rating:
Editura: Litera
Anul aparitiei: 2011
Traducere: Aurelia Ulici
Numar pagini: 240
ISBN: 978-606-600-006-2
De aproape doi ani, de când a fost tradusă la noi cartea aceasta, îmi tot spun că trebuie să o citesc. Apoi uit de ea, îmi amintesc din nou după o vreme și tot așa. Am ajuns în sfârșit să o citesc și nu m-a dezamăgit deloc! Da, este o carte pentru copii, însă se întâmplă uneori să descopăr câte o poveste de genul acesta căreia pur și simplu nu îi pot rezistă. Mi-a plăcut din prima clipă coperta, iar descrierea mi-a amintit puțin de copiii din Familia Addams. Parcurgând romanul, am fost destul de uimită să descopăr un complot mult mai complicat decât mă așteptăm.
Cei doi frați din romanul „Moștenirea ucigașă” aproape că au uitat de unde a pornit războiul lor și cum au ajuns să încerce să se ucidă unul pe celălalt. Prinși în comploturi și planuri care de care mai complicate, Lorelli și Ovid au ca unic scop construirea unor capcane tot mai ingenioase, ajungând astfel să fie orbi la ceea ce se întâmplă în jurul lor. În ziua în care se hotărăsc să facă pace, oricât de incredibil ar părea, lucrurile se complică. Treptat, cei doi frați încep să își privească viață cu alți ochi și descoperă că sunt înconjurați de mistere stranii și întunecate, iar tot ceea ce au crezut vreodată ar putea să fie fals. Însă, relația lor ciudată și neîncrederea în celălalt îi face să fie la un pas de a pierde luptă. Pentru că în asta se transformă viață lor: într-o luptă pentru supraviețuire, pentru trecut și viitor și pentru dezvăluirea unor secrete adânc îngropate. Iar inamicii - pentru că nu este doar unul - nu pot decât să se bucure pentru faptul că Lorelli și Ovid păr să se îndepărteze chiar mai mult ca înainte.
Povestea este fresh, amuzantă și relaxantă. Și așa cum spuneam și mai devreme, am fost surprinsă să observ că la un moment dat chiar nu îmi puteam imagina cum va evolua povestea. Mă așteptăm la o trădare, însă intrigă a devenit mult mai complexă decât credeam că va fi. Există mai mulți suspecți, iar până la un punct, nici protagoniștii nu câștigă încrederea cititorului. Autorul reușește să te facă să îi simpatizezi pe cei doi frați, însă păstrează și o parte a misterului, având grijă să nu ofere prea multe detalii. Astfel, deși personajele principale sunt plăcute, deasupra lor continuă să planeze suspiciunile. Mi-a plăcut și relația celor doi. Este aproape că cea dintre Tom și Jerry: fac tot posibilul să se saboteze unul pe celălalt, dar țin totuși unul la altul.
Tentativele de crimă aproape că lasă impresia unui joc macabru - dar cât se poate de serios - însă în timpul în care acestea sunt lăsate în așteptare, Lorelli și Ovid au o relație aproape normală: joacă șah, își petrec timpul împreună, etc. Există bineînțeles și aspecte pe care fiecare le păstrează pentru sine și nu mă refer aici la strategiile lor. Ambii sunt afectați încă de dispariția părinților, ambii suferă din cauza împrejurărilor în care această a avut loc, ambii încearcă să ignore eticheta ce le-a fost pusă de către membrii comunității și încearcă să nu se gândească prea mult la modul în care sunt forțați să trăiască. Nici unul nu își dezvăluie emoțiile.
Asupra personajelor secundare este și mai greu să te pronunți. Pe de-o parte, unele dintre ele sunt extrem de interesante și ești tentat să le simpatizezi, însă pe de altă parte, este imposibil să nu le consideri pe toate suspecte, mai ales că tainele par să capete proporții neașteptate, iar întreagă poveste devine un carusel de motive, suspiciuni, acțiuni de neînțeles, bănuieli și intenții îndoielnice. Am fost încântată de faptul că autorul reușește să pună în scenă evenimente serioase și destul de sumbre într-un mod cât se poate de plăcut. Există nenumărate scene amuzante, pasaje înduioșătoare și momente emoționante, iar suspansul crește treptat, până la dezvăluirile șocante din final.
-
Plusuri
Combinația de umor negru și nuanțe mystery fac din „Moștenirea ucigașă” o lectură captivantă și relaxantă în același timp, iar romanul, deși unul pentru copii, reușește să îți trezească interesul chiar dacă îl citești atunci când ai depășit vârstă copilăriei.
-
Recomandari
Copiilor sau cititorilor care din când în când duc dorul unei lecturi ușoare și haioase.
Mocan doina spune:
13 January 2020 | 11:41 am
Am citit doua cărți de Katherine pancol traduse de Aurelia ilici. Cărțile mi-au plăcut dar nu toată lumea știe engleză, și sunt destule pasaje in engleză. Poate data viitoare sa fie mai conștiincioasă!!!!