Ea era, înainte de toate, pro-Chanel…
Scris de Raluca Elgyar • 10 September 2020 • in categoria Biografii/Memorii
Autor: Anne de Courcy
Rating:
Editura: Litera
Anul aparitiei: 2020
Traducere: Stanca Potoroacă
Numar pagini: 317
ISBN: 978-606-33-5062-7
Nu știu alții cum sunt, dar eu nu rezist niciodată în fața unei cărți (deși s-a scris destul de mult pe această temă) despre viața mondenă a anilor ’30. Mă fascinează nu numai perioada, oamenii vremii, artele, cărțile și modul în care se trăia, dar și acea „dulce nepăsare” ce precede întotdeauna o furtună (în acest caz, izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial). Chiar și atunci când semnele dezastrului care se apropie devin din ce în ce mai clare, oamenii au această capacitate a negării, a interpretării realității într-un mod care să le confirme credințele și dorințele. Și această capacitate este o trăsătură umană prezentă în toate epocile și influențează profund modul în care trecem prin crize și dezastre personale sau globale.
Cartea lui Anne de Courcy spune povestea verilor pe care celebra Coco Chanel le-a petrecut în anii ’30 și începutul anilor ’40, pe riviera franceză, unde avea o casă numită La Pausa. Această vilă, construită după indicațiile precise ale creatoarei de modă a fost colțul ei de relaxare, locul unde primea prietenii apropiați și amanții controversați (cum a fost, germanul Hans Günther von Dincklage, un agent nazist important, a cărui prezență în viața lui Chanel a contribuit la convingerea multora că aceasta ar fi fost o colaboratoare a germanilor în timpul ocupației franceze). Deși sunt prezentate multe detalii despre viața creatoarei de modă pe riviera franceză, trebuie menționat că aceasta nu este o carte în exclusivitate despre Coco Chanel, ci o carte despre o clasă socială care și-a ales această locație ca refugiu și oază de relaxare în anii nebuni și frumoși de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Astfel, îi întâlnim în paginile cărții pe Winston Churchill, Colette, Edith Wharton, Aldous Huxley, Serge Daghilev, Jean Cocteau, Daisy Fellowes și, bineînțeles, Ducii de Windsor, care respinși de societatea britanică, în urma abdicării, își găsesc admiratori și suporteri în Franța. Deși conflictul mondial bate la ușă, viața sub soarele dogoritor al Rivierei continuă în pași de dans, consum de alcool și droguri, și povești de dragoste imposibile. Iar principala îngrijorare pe care societatea Rivierei o are este legată de necesitatea de a face (sau nu) reverență în fața Ducesei de Windsor, Wallis Simpson – care, deși nu este recunoscută ca membru oficial al familiei regale britanice, este sensibilă la orice semne de respect regal.
Viața pe Rivieră se trăiește ca și cum ziua de mâine nu ar exista… numai că, în ciuda tuturor, ea aduce ocupația germană a Franței și cu aceasta, o luptă acerbă pentru supraviețuire. Unii pleacă din Franța, alții rămân și se ascund așteptând sfârșitul războiului și sperând să îl apuce, alții colaborează cu inamicul, iar alții se alătură Rezistenței franceze, riscându-și zilnic viața.
După război, s-a vorbit mult despre colaborarea lui Coco Chanel cu ocupantul german, a fost acuzată și i s-a imputat de la o colaborare activă la una pasivă. În final, Coco Chanel va supraviețui tuturor și va continua să facă istorie în modă. Așa cum spune Anne de Courcy: „Cât de mult sau de intens a colaborat Chanel rămâne la nivelul presupunerilor. Există anumite lucruri indiscutabile: numele său este menționat în dosarele britanicilor, francezilor și germanilor. Cert este că, pe lângă faptul de a fi pro-britanică și pro-franceză, era, înainte de toate, pro-Chanel..”. Este, poate, cel mai bun răspuns la întrebarea legată de ceea ce a făcut Coco Chanel în anii războiului.
-
Plusuri
Documentarea orginală și detaliată.
O poveste care combină evenimentele istorice și analizele psihologice de finețe cu un stil narativ vizual puternic. -
Recomandari
O carte frumoasă despre o lume dispărută, dar care ne arată că pasiunile, speranțele și impefecțiunile umane sunt aceleași, indiferent de epoci și circumstanțe.
Adina spune:
11 September 2020 | 6:48 am
Dar ce spuneți de Haralamb, de Constantin Boraciu, o carte surprinzătoare de literatură pură și dura? Căutați cartea și vorbim după aceea,doar atât vreau sa va spun că e patra oară când o citesc și încă mai am de descoperit.