Cadoul
Scris de Raluca Alexe • 7 January 2010 • in categoria Lit. contemporana
0
Autor: Cecelia Ahern
Rating:
Editura: Allfa
Anul apariţiei: 2009
Traducător: Marilena Iovu
307 pagini
ISBN: 978-973-724-260-0
(ediţia în limba engleză)
N-am vrut să vă povestesc despre Cadoul de Crăciun deşi poate aşa ar fi fost mai potrivit. Asta pentru că acţiunea se petrece în aceeaşi perioadă, avem cadouri, spiritul Crăciunului, ideea de "a fi mai bun" şi restul lucrurilor la care v-aţi putea gândi. Însă nu am vrut să consideraţi cartea Ceceliei Ahern drept numai o carte tocmai bună de făcut cadou de Crăciun sau, şi mai, rău, o cărticică uşoară cu care să vă treceţi timpul de Sărbători.
Să nu mă înţelegeţi greşit- este o carte uşoară, însă nu merită să fie citită doar la "ocazii speciale". Asta pentru că, aşa cum ne-am obişnuit de la Cecelia Ahern - sau eu, mai degrabă, având în vedere că am citit toate cărţile ei- subiectele pe care le abordează sunt unele destul de profunde dar de care ne împiedicăm mereu.
De la ce porneşte de data asta? De la faptul că nu avem timp să facem tot ce vrem, că mereu trebuie să prioritizam, să alegem ceva (sau pe cineva) în defavoarea altei activităţi. De la faptul că devine din ce în ce mai evident că nu putem mulţumi pe toată lumea, deşi unii dintre noi sunt destul de curajoşi (sau nebuni) pentru a încerca să facă asta. Sună cunoscut, nu?
Ei bine, în aceeaşi situaţie este şi Lou Suffern. Numai că el nu încearcă să mulţumească pe toată lumea. Are o soţie nemaipomenită, doi copii adorabili şi părinţi care îl iubesc nespus. Însă nici măcar nu se gândeşte să îi mulţumească pe aceştia. Nu, el are o carieră în plin avânt şi întotdeauna aceasta este pe primul loc, evident sub scuza că datorită carierei lui ei îşi permit să trăiască mult mai bine decât majoritatea oamenilor. E adevărat că marea lui dorinţă ar fi să poată fi în două locuri în acelaşi timp. Numai că parcă prea rar din cele două locuri unul este alături de familie.
Ce transformă cartea în "page-turner" (concept pe care l-am găsit şi eu recent pe marele web) este şi descoperirea motivului pentru care Lou ajunge aşa. E clar că ceva s-a întâmplat, şi e trist când afli că de fapt nu este aşa. Lou este mult prea nesuferit (câteodată îţi vine să-l baţi!) mai ales faţă de Ruth, soţia lui, ca să nu speri că de fapt nu a fost aşa mereu. Ca să nu vrei să vezi ce se întâmplă până la urmă: se schimbă sau nu.
Ah, iar un alt motiv este Gabe, un cerşetor pe care Lou îl descoperă într-o zi în faţa clădirii lui de birouri şi căruia îi oferă o slujbă, gândind că spiritul de observaţie al cerşetorului i-ar putea fi de folos. Lăsând la o parte faptul că Gabe chiar pare că poate fi în două locuri în acelaşi timp, că pune întrebări care "lovesc" exact în locurile dureroase şi că pare să ştie cam multe despre Lou, vă daţi seama că cerşetorul nu este de fapt doar un simplu cerşetor, nu?
A doua temă pe care o abordează Ahern este cea a straturilor (sau a măştii, a zidurilor, cum vreţi să îi spuneţi)- chiar îl numeşte pe Lou "bărbatul-ceapă". Sunt straturile în care ne învelim pentru a ne apăra. Sau pentru că pur şi simplu nu vrem să se vadă cum suntem cu adevărat. Sau, în cazul şi mai rău, sunt straturile care ne acoperă fără să vrem- iar în ceea ce îl priveşte pe Lou, fiecare serbare ratată, fiecare convesrsatie cu familia la care nu este atent, fiecare promisiune de "a fi acolo" pe care nu şi-o ţine, sunt tot atâtea straturi care aşteaptă să fie date la o parte.
De aici şi titlul cărţii- atunci când reuşeşti să dai la o parte poleiala, cutia şi ambalajul, descoperi cadoul- omul adevărat, omul bun, atent şi iubitor. Tot ce este nevoie este persoana potrivită care să facă asta. Iar mesajul autoarei este tocmai acesta: fiecare suntem cadouri care aşteaptă să fie "desfăcute" de cineva. Atenţie însă, să nu fie prea târziu.
Scris de Raluca Alexe
Categorie: Lit. contemporana | Autor: Cecelia Ahern | Editura: ALLFACiteste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Da, suntem niste cadouri surpriza … uneori adevarate bombe, alteori sub ambalajul colorat se afla doar un suflet pustiu sau lipsit de sentimente. Tare metafora!
-
Pingback: FJSC. Timp. Vacanță. | Blog de pitic
black-butterfly spune:
10 January 2010 | 10:23 pm
Suna foarte bine cartea. Si chiar e o carte de facut cadou persoanei care “te-a desfacut” :)