Literatura universală este plină de povești de iubire - unele fericite, altele cu final tragic, cu personaje memorabile sau care se sting în banalitate. Dar fiecare poveste de dragoste are personalitatea ei și este trăită de îndrăgostiți ca „Singura Poveste”. [Citeste tot Articolul]
Bineînțeles că este o mare diferență între a învăța să cânți un cântec sau să citești o poezie în Eiversch – sau în orice altă limbă- și a învăța să traduci conversațiile furioase dintre doi străini în timp ce atârni pe umărul unuia, fiind cărată la miezul nopții prin pădurile montane din Vystrana. Acum, că am recunoscut limba, am fost totuși capabilă să urmăresc în linii generale cearta, pe care îmi iau libertatea să o redau. [Citeste tot Articolul]
Despre Florin Chirculescu sau Sebastian A Corn, așa cum și-a semnat până acum cărțile, am auzit pentru prima dată în această toamnă, când ajunsă fiind la Târgul de carte Gaudeamus, i-am observat ultima carte apărută, cu un titlu mai mult decât intrigant, și anume Greva păcătoșilor, dar dimensiunile impozabile și evocarea evreismului, mi-au dat anumite neîncrederi. [Citeste tot Articolul]
„Uneori, își pierde speranța în posibilitatea de a comunica: poate că oamenii nu sunt decât niște corăbii pe mare, separate de ceață, care își aruncă reciproc, ocazional, câte o luminiță vagă în depărtare și schimbă câte un salut scurt, în timp ce se depășesc. Dar singurătatea este intolerabilă, iar ea încearcă tot timpul să scape de ea. Rezistă transformând radical ceea ce-o deprimă.” [Citeste tot Articolul]
Robin Hobb e unul dintre autorii care nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui cititor împătimit al genului fantasy.
Orice regat, indiferent de cât de impresionant poate părea la o primă vedere, se va fărâmița instant în fața bătăii de aripi ale unui dragon... sau cea a inimii unui Bufon. Prințului Dutiful, moștenitorul de drept al tronului celor șapte Ducate, i-a fost încredințată misiunea de a porni într-o călătorie primejdioasă, din care va trebui să se întoarcă victorios, având în posesie capul retezat al dragonului negru cunoscut drept Icefyre. Numai atunci, narcesca îl va accepta drept soț, iar luptele seculare dintre popoarele celor doi se vor sfârși într-un final. Cu toate că întrebarea care-i frământă pe toți cei care-l vor însoți pe Dutiful în misiunea sa este dacă Icefyre e doar o legendă sau puternicul dragon dormitează, într-adevăr, sub un ghețar vechi de când timpul, un alt mister îl macină pe Fitz, încă de când Bufonul i s-a destăinuit în privat: va reuși prietenul lui să supraviețuiască acestei călătorii, după ce și-a văzut sfârșitul pe insula înghețată a dragonului negru? [Citeste tot Articolul]
Gândește-te la un bărbat, dansând cu o fată frumoasă într-o sală de bal aglomerată. Își afundă nasul în părul ei mătăsos și inhalează parfumul. Pe urmă, două minute mai târziu, dansează cu o altă fată care miroase exact la fel. Care mai e farmecul? Parfumul trebuie să spună o poveste… Povestea ta, cine ești, cine ar trebui să fii, poate chiar cine ți-e teamă să devii… Toate aceste lucruri sunt posibile. Este un detaliu foarte intim al unei femei, asemenea semnăturii ei sau a sunetului vocii sale. Și tălmăcește sentimente, stări sufletești care nu au nume, nu au limbaj de exprimare. Tocmai acest limbaj îl face mai adevărat decât cuvintele, căci, spre deosebire de cuvinte, el nu poate fi răstălmăcit sau manipulat. [Citeste tot Articolul]
Am fost întotdeauna sceptică, și totuși extrem de curioasă, în privința romanelor cu doi sau mai mulți co-autori. Pentru mine, procesul de scriere, și așa adesea anevoios, devine un adevărat mister când la el se „înhamă” nu una, ci mai multe persoane. Asta mai ales când vorbim despre Terry Pratchett și Stephen Baxter, doi dintre cei mai cunoscuți scriitori britanici de SF/Fantasy. [Citeste tot Articolul]
Copyright ©2011 Bookblog.ro