Titlu: Istoria naturală a dragonilor. Amintiri consemnate de Lady Trent
Autor: Marie Brennan
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2017
Traducere: Andreea Spataru
Numar pagini: 297
ISBN: 978-606-43-0058-4

Bineînțeles că este o mare diferență între a învăța să cânți un cântec sau să citești o poezie în Eiversch – sau în orice altă limbă- și a învăța să traduci conversațiile furioase dintre doi străini în timp ce atârni pe umărul unuia, fiind cărată la miezul nopții prin pădurile montane din Vystrana. Acum, că am recunoscut limba, am fost totuși capabilă să urmăresc în linii generale cearta, pe care îmi iau libertatea să o redau.

Citatul de mai sus pare cu totul irelevant, nu este o perorație despre dragoni și nici nu surprinde o luptă pe viață și pe moartă, înecată în flăcări și pucioasă, e o simplă secvență din roman, parcă aleasă la întâmplare, dar aceste rânduri reflectă de fapt întreaga mentalitate a naratoarei: așa cum limba Eiversch poate fi studiată programatic sau trăită, așa și dragonii pot fi încapsulați într-o imagine emblematică sau urmăriți de aproape ca un fenomen natural, cu meticulozitate de savant. Dacă ați vedea în vitrinele unei librării acest roman, probabil că l-ați cumpăra dintr-o oareșicare nostalgie pentru Game of Thrones, ca să umpleți timpul rămas până la sezonul următor, dar Marie Brennan nu ar fi o soluție pe termen lung în acest sens: ea obține cu totul alte efecte, dezamăgitoare pe moment, revelatoare pe parcursul lecturii.

Absolventă de Harvard, abandonându-și doctoratul pentru a se dedica în totalitate carierei de scriitoare, Marie Brennan e o autoare americană de fantasy, pasionată de experimente literare. Seria Memoriile lui Lady Trent este alcătuită din 5 romane, dintre care Istoria naturală a dragonilor e cel dintâi, o incursiune în evoluția intelectuală a protagonistei. Dragonii nu sunt instrumentul unei prințese independente în plină ascensiune, ci ființe cu o mare putere de atracție, învăluite în mister, pe care Lady Trent caută să le clasifice, să le descopere și să le înțeleagă, romanul de față este de fapt povestea unei pasiuni, anatomia unei fascinații intelectuale, surprinsă pas cu pas. Citiți cartea aceasta dacă vreți să aflați cum orice, dar absolut orice, poate deveni subiect de cercetare universitară cu metodele și atitudinea potrivite.

Roman victorian, roman fantasy

Dacă printre lecturile voastre se regăsesc Ch. Dickens, Th. Hardy, George Meredith, George Eliot, Jane Austen, atunci sunteți deja familiarizați cu regulile și cutumele unei societăți conservatoare, puritane, obsedate de control și ierarhii valorice. Lumea Isabellei, cea ce va deveni mai târziu Lady Trent, este o astfel de proiecție ficțională, o lume victoriană cu alte coordonate geografice, dar cu aceleași repere: căsătorii aranjate, inhibarea instinctelor și a pasiunilor, menținerea femeii în limitele stereotipului the angel in the house. Marie Brennan însă scrie acest roman în spiritul unei sinteze ingenioase: narațiune victoriană conjugată cu dragoni și digresiuni savante, adăugați acestui melanj o eroină determinată, gata să sfideze toate normele sociale și să alerge în căutare de dragoni, la început, în urma soțului ei, desigur…

Ritmul cardiac: valori normale

Deși pare un cocktail literar palpitant, Istoria naturală a dragonilor nu este un text plin de suspans, drame, răsturnări de situație, lupte și detalii neașteptate. Este o narațiune convențională, scrisă în spiritul unui jurnal de călătorie, pe un ton feminin, cald, cvasi-ironic, gentil. Dacă nu ții cont că se vorbește de dragoni și expediții riscante, ai putea crede că Lady Trent perorează despre andrele și rețete. Nu e nimic alert sau impetuos, totul e povestit retrospectiv, la adăpostul unei reputații deja câștigate, Lady Trent fiind în momentul narării un savant recunoscut, o femeie temerară care a adus dragonii în atenția publicului, clasificându-i, studiindu-i, transformându-i într-un subiect familiar. Este o demitizare a dragonului, o încercare de legitimare științifică, de acomodare cognitivă cu un subiect fabulos, dar se menține senzația de pericol. Miza e însă una temperată: integrarea dragonilor în rândul preocupările spirituale cotidiane ale oamenilor de rând, aprinși de curiozitate, dar însetați de certitudini.

Isabella începe prin a fi o domnișoară pusă pe șotii, citind zile de-a rândul povești, legende și supoziții despre dragoni, colecționând insecte și păsări, dezvoltându-și o pasiune susținută pentru zoologie pentru ca apoi să se căsătorească fără prea multe pretenții cu un domn de lume, domn alături de care se îmbarcă într-o expediție bizară, o vânătoare de dragoni în ținuturi exotice. Ce vede acolo? Ce face Isabella într-un asemenea hățiș? Ce spune lumea, ce spune soțul, ce dragoni găsește, cum se adaptează și cum devine ulterior specialistă în ființe fabuloase? Asta o să aflați pe cont propriu, leeeeennnnt... în ritmul unei confesiuni care nu se grăbește să dezvăluie nimic prea repede. Romanul de față, în ciuda așteptărilor pe care le creează, este o narațiune diluată despre subiecte tari.

Astăzi învățăm despre…dragoni!

Suntem deprinși cu tot felul de povești spectaculoase despre dragoni, zmei și creaturi fabuloase. Dragonii scuipă foc, dragonii duc în spate o prințesă aflată în pericol, dragonii se opun, dragonii distrug, dragonii sunt impunători și însetați de sânge, dragonii de azi sunt niște efecte speciale bine plasate pe un ecran etc. Ei bine, dragonii Mariei Brennan sunt modele de studiu. Pe baza lor, se alcătuiesc planșe, taxonomii, liste de asemănări și deosebiri, studii comportamentale, investigații privind obiceiurile alimentare și reacțiile în condiții de stres, Lady Trent nu ratează nimic. Romanul de față este o încercare de echilibrare a propriilor fantasme, un îndemn la studiu și observație. Rezultatul e paradoxal: îți dă ghes un așa tratat, dar parcă piere în timp tot misterul îmbibat de spaimă și fascinație. Nu mai există risc, ci calcul, nu mai există apariții spectaculoase, ci reprezentanții unei specii sau alta, nu mai există incertitudini, ci variabile. Dragonii devin o nișă, un domeniu de cercetare și o direcție intelectuală. Dragonii devin un divertisment cultural, stârnesc curiozitate, dar nu spaimă, sunt puși sub microscop și analizați fibră cu fibră. Tot romanul e de fapt o cursă pentru cucerirea unei obsesii. Inevitabil, textul devine steril pe măsură ce întrebările își găsesc răspunsuri din ce în ce mai precise. Să ne orientăm acum atenția spre unicorni?

• Plusuri

  Un experiment literar cel puțin interesant, o sinteză îndrăzneață între tiparul narativ victorian și exigențele literaturii fantasy.

• Minusuri

  O lectură anevoioasă, plicticoasă de multe ori, înțesată de comentarii cuminți, de un ton gentil, de bun-simț, Lady Trent făcând din orice poveste incendiară un Știați că...

• Recomandari

  Pentru fanii Game of Thrones, pentru pasionații de fantasy, pentru „dragonofilii” de pretutindeni, pentru copii, pentru domnișoare de pension, pentru domnii cu un aer victorian, pentru puritani, pentru timizi, pentru zoologi.