Caietele lui don Rigoberto

Titlu: Caietele lui don Rigoberto
Autor: Mario Vargas Llosa
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2006
Traducere: Gabriela Ionescu
Numar pagini: 314
ISBN: 978-973-50-1472-8

Mă întrebam cum ar putea continua o poveste de dragoste între tată, mamă vitregă și fiu, într-o manieră care să nu fie previzibilă ori kitsch. După deznodământul dramatic din Elogiu mamei vitrege, a cărei urmare este această carte, și în care doña Lucrecia ajunsese să fie dată afară din casă de catre don Rigoberto ca urmare a faptelor mai puțin morale săvârșite cu fiul impuber al acestuia, încărcătura senzorialo-erotică a scriiturii devine aici și mai expresivă, mai densă: voluntar sau nu, cititorul alunecă într-o lume în care dorința este legea primordială, sub imperiul căreia iau naștere fantezii elaborate, care se scurg în real.

Cele trei personaje principale – don Rigoberto, doña Lucrecia și Fonchito – par a fi legate ombilical printr-o înclinație deosebită către plăcerea senzorială. Ca și în Elogiu mamei vitrege, acțiunea se petrece pe mai multe planuri. Pe de o parte îl avem pe don Rigoberto. Bărbat capricios, cu o listă lungă de manii și tabieturi, conștient și mândru de ele, aparent un banal om cu funcție în lumea asigurărilor, în particular însă credincios practicant al ideii de fericire individuală, grație și prin făptura soției idolatrizate – doña Lucrecia. Rămas singur, după plecarea discretă a acesteia, cu impresionanta colecție de gravuri și cu caietele sale. În acestea își notează impresii și pasaje preferate din cărți, dar și diverse scrisori neexpediate, în care își exprimă deosebit de tranșant convingerile și nemulțumirile vis-à-vis de lumea înconjurătoare – reprezentată fie de grupări ecologiste, fie de Rotary Club, de sportivi, feministe, cititori de Playboy șamd. Bântuit de insomnii, le alină hrănindu-se cu amintiri amănunțite și plăsmuiri deocheate al căror personaj principal este, mereu, doña Lucrecia. Ca de obicei, Llosa reușește să valorizeze minunat atmosfera și culoarea personajelor sale prin trimiterile către artă, literatură, filosofie – prezente îndeosebi în monologul interior al lui Rigoberto, ale cărui convingeri mi-au ridicat sprâncenele nu doar o dată.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Robie

Titlu: Robie
Autor: William Somerset Maugham
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2008
Traducere: Andrei Bantaş
Numar pagini: 870
ISBN: 978-973-46-0898-0

(ediţia în limba engleză)

"You are cryptic," said Philip. "I am drunk," answered Cronshaw.

Acest schimb de replici a fost, pentru mine, scena preferată din roman şi cheia a 870 de pagini care mi-au trezit deopotrivă întrebări, dar şi un uşor sentiment de distonanţă dintre aşteptări şi paginile concrete. "Un bildungsroman, mi-am spus, trebuie să îmi reveleze misterul transformării personajului principal într-un veritabil erou." Însă, precum în viaţa reală, Philip s-a dovedit a fi doar uman, având suficient de multe neajunsuri pentru a deveni, în ochii mei, chiar un anti-erou. Ajunsă la pagina 870, am gândit: "Atât?".

Dar să revenim la Philip şi Cronshaw. Într-un Paris efervescent al schimbării de veac, un poet sărac, inadaptat, "venu trop tard dans un monde trop vieux", îi povesteşte unui pictor aspirant despre secretul vieţii - atâta doar că nu i-l şi dezvăluie. Cronshaw îi vorbeşte despre egoismul inevitabil al omenirii ca primă condiţie necesară de supravieţuire, despre plăcerea de dincolo de senzaţie şi hedonismul inerent vieţii umane, despre principiul etic al puterii ca substitut al justeţii, întruchipat de respectarea legilor "poliţistului de la colţ". [Citeste tot Articolul]

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

Celelalte poveşti de dragoste

Titlu: Celelalte poveşti de dragoste
Autor: Lucian Dan Teodorovici
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 241
ISBN: 978-973-46-1070-9

E un sentiment ciudat atunci când simţi că îţi place scriitorul din spatele poveştii, deşi povestea nu te-a impresionat în mod deosebit. Cam aşa mi s-a întâmplat acum. Am deschis cartea la întâmplare - nu m-a impresionat. Totuşi, îmi fusese recomandată călduros de către un prieten (şi de către Mihaela ). Aşa că am zis să încerc. Și mi-a plăcut. Momentul cuceririi a fost, de altfel, precis: al doilea alineat de pe a doua pagină, când a pomenit numele lui Leonard Cohen, şi a continuat cu The Doors (sunt subiectivă, ştiu, dar prin acest amănunt mi-a câştigat imediat simpatia :) ).

Cartea se citeşte uşor, acţiunea curge nepretenţios, fără pauze stânjenitoare sau momente greu de digerat. El, naratorul, nu caută să ne impresioneze, e pur şi simplu viaţa lui, pe care o dezvăluie cu naturaleţe - ar putea fi viaţa oricui altcuiva. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!

Clar de femeie

0
Autor: Romain Gary
Rating:
Editura: Humanitas
Anul apariţiei: 2008
Traducător: Daria-Laura Bârsan
159 pagini
ISBN: 978-973-50-2044-6

Primul gând a fost: "Scenariu de film, nu carte." N-am apucat încă să văd filmul (Costa-Gavras, 1979), dar nu m-ar mira să mă impresioneze mai tare decât cartea. Sinopsis: Doi colaci de salvare care încearcă să se salveze unul pe altul.

Câteodată e greu să îţi dai seama din titlul unei cărţi exact despre ce va fi vorba (în minte îmi vine "Jocul cu mărgele de sticlă", confundabil aparent cu o carte pentru copii), dar aici este... clar. Despre femeie. Ideea de femeie. De remarcat cantitatea de citate care te pun pe gânduri pe centimetru pătrat de pagina - spre exemplu: Iubirea este o aventură fără hartă şi fără busolă, în care numai prudenţa te face să te rătăceşti.. De admirat că autorului i s-a acordat de două ori Premiul Goncourt, dat fiind faptul că dumnealui a scris sub varii pseudonime, aflându-se dupa moartea sa că acestea ascundeau un singur om. De cercetat biografia acestuia, după lectura cărţii.
[Citeste tot Articolul]

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

Cartierul Tortilla

0
Autor: John Steinbeck
Rating:
Editura: Rao
Anul apariţiei: 2004
Traducător: Veronica Focşeneanu
218 pagini
ISBN: 978-973-103-069-2
(ediţia în limba engleză)

Păşind alene prin litere ca prin iarba dintre coastele dealului pe care se iţeşte oraşul Monterey, cu pini negri profilându-se pe golful azuriu şi pescăruşi în contre-jour, tentaţia senzorialului este prea puternică şi rişti să te împiedici chiar de un paisano adormit lângă comoara sa - butelca de vin. Calmul interbelic pare că a luat în stăpânire acest colţ de lume, o Californie unde nu există decât eterna clipă fără memorie, arborând în a sa trecere cel mai de preţ lucru: libertatea.

Aici sălăşluiesc Danny şi cu prietenii săi paisanos. Cititorul neavizat s-ar grăbi, poate, să îi catalogheze drept huligani, beţivani, vagabonzi. Dar ce este un paisano? "O amestecătură de sânge spaniol, indian, mexican şi caucazian", spune autorul. Cineva absolut liber, aş adăuga. Singurele frânghii care îl leagă de timp sunt, poate, cele înnodate în vin. Dacă autorul îşi aseamănă eroii cu cavalerii Mesei Rotunde, ori cu haiducii lui Robin Hood, eu i-aş fi putut uşor confunda cu nişte personaje uitate peste milenii din cortegiul lui Dionysos, scăldaţi în fluvii de vin (luate pe ochi dulci de la nevasta lui Torrelli, cel cu cârciuma mai din vale), protejaţi de nimfe (precum doamna Morales, vecina la ale cărei orătănii - şi nu numai - pofteşte Danny) şi acompaniaţi de acea libertate pură care se aciuează doar pe lângă cei ce ştiu şi pot să trăiască veşnic în prezent.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

From Russia with Love

0
Coordonator: Galina Dursthoff
Rating:
Editura: Art
Anul apariţiei: 2009
Traducător: Ruslan Carţa
348 pagini
ISBN: 978-973-124-458-7

Oare ruşii iubesc altfel decât germanii, francezii, americanii? este întrebarea pusă de Galina Dursthoff în deschiderea antologiei pe care dumneaei a coordonat-o. Am muşcat momeala. Pe tot parcursul cărţii, am încercat să caut cum anume se iubeşte altfel. Și nu îmi dau seama dacă am descoperit sau nu. La ruşi, dragostea este iraţională prin definiţie, mai spune prefaţa. Și unde nu e? Invers formulat, nu e în definiţia dragostei să fie iraţională, indiferent de contextul spaţio-temporal în care se manifestă?

Ceea ce am descoperit altfel a fost contextul rusesc - iraţional şi el, inuman de real, în care dragostea supravieţuieşte în mod eroic în condiţii în care viaţa pâlpâie sau chiar se stinge. Cum ar fi povestirea lui Vladimir Sorokin, în care Sanka o iubeşte pe Nataşa, iar Nataşa este moartă. Sau iubirea dintre o armeancă şi un azer în plin măcel al armenilor la Baku, descrisă de Svetlana Aleksievici în ...Îmi spuneam: iubesc.... Sau dragostea dezarmantă a Însurăţeilor din Groznîi, invalizi de gradul întâi în capitala putrezită de război.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Visele lui Einstein

0
Autor: Alan Lightman
Rating: şi jumătate
Editura: Humanitas
Anul apariţiei: 2005
Traducător: Sorin Paliga
148 pagini
ISBN:973-50-1079-8

"Este păcat să îi fac recenzie", am conchis după ce m-am întrebat vreme îndelungată de ce nu îmi vine să scriu nimic despre această carte, care a câştigat un loc printre cele mai dragi lecturi ale mele. Este păcat să încerci să descrii delicatul, nu faci decât să îl îngreunezi şi să îi negi astfel condiţia de delicat. Or, ceea ce mi-a plăcut în mod deosebit la Visele lui Einstein este suflul de prospeţime şi candoare pe care îl aduce, pagină cu pagină. Este păcat să continuaţi să citiţi mai departe, mai bine daţi fuga şi luaţi cartea. Este micuţă, fragilă, sociabilă (deşi cu caracter vădit introvert), se va lăsa însă citită în câteva ore, fiindcă îi fac plăcere conversaţiile intime, la umbra unui ceai şi tihna unei seri de iarnă.

Alan Lightman este fizician. Poate această afirmaţie ar fi avut mai mult efect dacă aş fi menţionat înainte că, în ciuda titlului, cartea nu este despre fizică. Aşa, deci: "Visele lui Einstein" este o carte despre... [Citeste tot Articolul]

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!