Vârtejul dragostei, vârtejul orgoliului

Autor: Guillaume Musso
Rating:

Anul aparitiei: 2011
Traducere: Diana Morăraşu
Numar pagini: 284
ISBN: 978-973-724-349-2
Trei suflete, trei destine, o singură scăpare – atunci când rolurile se inversează și granița dintre bine și rău se estompează, rămâne realitatea cu metehnele sale.
[Citeste tot Articolul]
Cum se scrie o carte cu fiecare pagină pe care o citeşti

Autor: Cella Serghi
Rating:

Editura: Colecţia Jurnalul Naţional
Anul aparitiei: 2010
Numar pagini: 415
ISBN: 978-973-675-620-7

Mirona vrea să scrie o carte. Şi o scrie, paradoxal, în timp ce tu o citeşti. Eroina, de 19 ani, iubeşte un bărbat cu 20 de ani mai în vârstă, trece prin experienţa celui de-al Doilea Război Mondial şi se zbate să scape de răutăţile înrădăcinate de generaţii ale unei familii în care nu se recunoaşte.
[Citeste tot Articolul]
Esenţele tari se ţin în cărţi de buzunar

Autor: Mathias Malzieu
Rating:

Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Mihaela Toma Udriste
Numar pagini: 192
ISBN: 978-606-8073-27-9
Jack, personajul – narator, se naşte cu o inimă bolnavă, de aceea se va căpătui cu una artificială, cam rudimentară ce-i drept, formată dintr-un ceasornic cu cuc care îl va ţine în viaţă. Noul cord este mult mai sensibil la sentimentele puternice, care îi pot da peste cap mecanismul şi chiar îl pot omorî, dacă nu respectă un decalog care îi este vital. Una dintre cele mai importante reguli: nu are voie să se îndrăgostească.
[Citeste tot Articolul]
Grădina interioară a unei single-Sheherezada
0
Titlu: Istoria romanţată a unui safari
Autor: Daniela Zeca
Rating: 
Editura: Polirom
Anul apariţiei: 2009
240 de pagini
ISBN: 978-973-46-1535-3
Orient...Cu mult înainte ca lumea noastră să devină o bilă mică, pretabilă la a fi cunoscută cu un tur de avion, Orientul reprezenta un cuvânt şi o poveste care ne umplea gurile cu stafide, curmale şi măsline, nările cu mosc, iasomie, tămâie, piper şi scorţişoară, iar minţile cu o mare şi erotică lună plină.
[Citeste tot Articolul]
Atenţie, poate crea dependenţă!

Autor: Carole Matthews
Rating:

Editura: ALL
Anul aparitiei: 2010
Traducere: Anca Buja
Numar pagini: 467 de
ISBN: 978-973-724-250-1
Clubul iubitoarelor de ciocolată este titlul potrivit pentru un roman care are ca protagoniste patru femei îndrăgostite de ciocolată ce folosesc dulciurile drept remediu pentru cele mai diverse probleme şi care te va face să simţi că şi tu aparţii grupului de „ciocoholice”.
Este în mod evident o carte pentru femei (şi eventual pentru bărbaţii care vor să aibă o mostră de psihologie feminină) – plin de ciocolată şi încurcături sentimentale. Mie, fată fiind, mi-a plăcut să-l citesc, am simţit că iau o pauză. Nu trebuie să faci niciun efort să le înţelegi pe Lucy şi cele trei prietene ale ei, pentru că sunt departe de a fi perfecte, fac greşeli şi au fixaţii tipic feminine. Lucy are o slujbă proastă, kilograme în plus, un iubit infidel şi o dependenţă acută de ciocolată. Cu toate acestea, sunt nişte personaje frumoase a căror prietenie încălzeşte acţiunea romanului.
De fapt, personajul principal al romanului poate fi socotită ciocolata, care cred că ocupă cele mai multe şi mai reuşite pagini. Poţi citi liniştită această carte de Crăciun şi nu te vei mai simţi vinovată pentru că ai mâncat prea mult.
[Citeste tot Articolul]
Brava lume nouă a lui Vian

Autor: Boris Vian
Rating:

Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2003
Traducere: Sorin Mărculescu
Numar pagini: 176
ISBN: 973-50-0346-5
— Ce bună eşti, spuse şoricelul.
— Bagă-ţi capul în botul meu, spuse pisica, şi aşteaptă.
— O să dureze mult? întrebă şoricelul.
— Pînă mă calcă cineva pe coadă, spuse pisica; îmi trebuie un reflex rapid. Dar o s-o las să atîrne, nu-ţi fie frică.
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când citesc despre un loc în care sorii se pot fixa, precum globurile de Crăciun, în orice punct al cerului dorit de privitor, în care peştii se ivesc uneori pe ţeava chiuvetei din baie, ademeniţi de o anumită aromă de pastă de dinţi, în care inginerii se ocupă de fuziunea dintre muzică şi arta culinară, camerele îşi schimbă forma şi dimensiunea în funcţie de stările de spirit ale locatarilor, geamurile sparte cresc la loc, iar punctele negre pot fi convinse să se retragă din stratul superior al epidermei printr-o încruntătură straşnică, mă-ntreb unde s-o fi rătăcit oglinda care uneşte lumea asta de a noastră. Şi-apoi îmi amintesc că, în Spuma zilelor, printre puţinele obiecte vădit non-magice se numără oglinzile.
Colin şi Chick, proaspeţi absolvenţi ai Politehnicii, se îndrăgostesc de Chloe şi Alise. Dar, cum povestea asta refuză înscrierea pe vreun făgaş previzibil, cele două fete răspund prompt prin sentimente corespunzătoare. Într-un spaţiu fabulos, replică suprarealistă a Parisului anilor ’30 şi ’40, în care, observă Chick, „aşteptarea e un preludiu în modul minor”, cei patru traversează prietenia, dragostea şi fericirea ca şi când s-ar grăbi înspre ceva şi mai grozav, cunoscut numai generaţiei lor, îndrăgostite de jazzul lui Duke Ellington şi de existenţialismul lui Jean-Sol Partre (dublu parodic al lui Jean-Paul Sartre).
[Citeste tot Articolul]
Viaţa pe un peron

Autor: Octavian Paler
Rating:

Editura: Litera
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 221
ISBN: 9789736756542
Dacă ar fi să reduci totul la un normal, ce ar însemna asta? Poate să definitivezi un război pierdut încă de la primul foc de armă între normalitatea individuală şi normalitatea colectivă. Totuşi, istovit de o luptă efemerizată, recurgi la a te zidi între o serie de pereţi transparenţi din care să-ţi făurești propriile tale „măşti de sticlă”. Zece pereţi cât zece porunci. Şi astfel, întreaga pledoarie a lui Octavian Paler, în care motivează grozava şi spectaculoasa naştere a acestora, se desfăşoară singură, spiralat, suflând un luciu apăsător poruncilor demn de o biblie personală. Fără îndoială nu conceperea acestora le dă sensul sau importanţa, ci pur şi simplu ele motivează prin existenţa lor şi a mesajului ce-l poartă. Procesul de creare şi selecţie este făcut public doar printr-o extremă generozitate a autorului, dar care îl subjugă pe acesta unei transformări intuitive. Astfel se naşte o viaţă ghid, o trăire intens clasificată drept nevrotică, dar adverbială, un soi de gaică pentru hainele grele ale custării. Subliniind valoarea inestimabilă a celor zece porunci, lectura se explică din primele pagini a fi una a unei cărţi duhovniceşti fără sensuri mistice. Până și autorul devine îngâmfat ca un semi-zeu şi mândru de prestanţa sa în conceperea acestui „decalog”, ajungând totuşi în final a-şi descoperi neînsemnatul în faţa unei forţei superioare. Dar e o „laudă de sine” motivată de ideea unei confesiuni, căci aflat sub presiunea unui drum marcat orientativ de către aceste principii autorul recurge la o căinţă mascată, o scuză nefirească, în ciuda perfecţiunii normelor, în război şi-n dragoste totul e posibil. [Citeste tot Articolul]




