Amestec de simțuri și amintiri

Autor: Anamaria Smigelschi
Rating:

Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 245
ISBN: 978-973-50-3996-7
Amintiri desprinse parcă dintr-o altă lume, magică și plină de culoare, chiar și în cele mai grele momente.
Înainte de a începe, propriu-zis, această recenzie, trebuie să vă mărturisesc faptul că nu sunt un cititor atât de înverșunat de memorii/jurnale. De aceea, eram chiar curioasă de modul în care se va desprinde povestea artistei plastice Anamaria Smigelschi din acest volum intitulat sugestiv Gustul, mirosul și amintirea . Este, într-adevăr, o excursie în timp, însoțită de toate simțurile sau, cum spune chiar autoarea, o colecție de povești: Ceea ce veți citi, dacă veți avea răbdare, este absolut, perfect, strict adevărat! Nimic, nici nume, nici cuori, nici situații, nu este inventat. Pe de altă parte, e inutil să adaug că nu este totul. Nu pot și nici nu vreau să fac mărturisiri complete, nu e o autobiografie, nu e un volum de memorii, sunt niște picături colorate, vesele, nostalgice sau triste, niște proze-lițe. Sunt poveștile mele. [Citeste tot Articolul]
Jurnale de călătorie în Orientul secolului XXI

Autor: Daniela Țane
Rating:

Editura: Trei
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 292
ISBN: 978-973-198-928-0
De la India la Indiile Africii este o colecție de jurnale din țări orientale și africane, din perioada în care Daniela Țane a lucrat la Ambasada României din New Delhi în calitate de atașat cultural și la Comitetul Internațional al Crucii Roșii ca delegat. Cronologia nu este respectată în totalitate, la sfârșit fiind plasat „Jurnalul etiopian”, datat 2005, cu 3 ani înainte de anterior intercalatul „Jurnal nepalez”. Am ținut să scriu despre acest aspect deoarece la momentul la care am citit cartea, prins în miezul acțiunii, am neglijat anii în care se petrecea acțiunea relatată, așa încât am fost destul de șocat să descopăr în ultimul capitol un stil mai puțin maturizat decât în cel anterior. Pentru că asta este ceea ce se întâmplă în această carte: de la capitol la capitol, în stilul autoarei se distinge, în cel mai clar mod posibil, o evoluție, o maturizare, absolut logică de altfel, având în vedere experiențele prin care trece. Dacă în primele capitole, în perioada cât a lucrat în India, se poate distinge o oarecare naivitate, cu siguranță datorată imaginii mirifice pe care o avea despre India din diferite surse (scurte călătorii anterioare, Memoriile lui Mircea Eliade), în capitolele următoare, și în special în capitolul 7, „Jurnal nepalez”, se observă o percepție mult mai realistă a lumii, percepție a unei femei marcate de o experiență acumulată în ani grei de exil (autoimpus) în țări subdezvoltate în care munca depusă a determinat-o să intre în contact direct cu oamenii năpăstuiți care trăiesc acolo. [Citeste tot Articolul]
O altfel de istorie literară

Autor: Gabriel Dimisianu
Rating:

Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 216
ISBN: 978-973-50-3800-7
,,..a început să mă preocupe ce imagine las după mine - un acces de trufie, de bună seamă, de aţipire a lucidităţii, în orice caz. Cui să las o imagine şi pentru câtă vreme? Dar atunci devenisem brusc grijuliu cu acea imagine, ceea ce m-a făcut să distrug într-o zi paginile de jurnal, ca şi alte manuscrise care m-ar fi micşorat, chipurile, în ochii altora, prin propria-mi contribuţie.’’ mărturiseşte criticul Gabriel Dimisianu, iar din dorinţa de reparare a acelui autodafé a apărut prezenta carte. [Citeste tot Articolul]
Securitatea – un aparat de stat costisitor și absurd

Autor: Jan Willem Bos
Rating:

Editura: Trei
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Alexandra Livia Stoenescu
Numar pagini: 232
ISBN: 978-973-707-707-3
„Puterea aparatului de securitate consta în iluzia omniprezenței, astfel încât cetățenii să aibă impresia că sunt supravegheați în permanență. […] Din dosarul meu se vede și lipsa eficienței. S-a pus accentul mai ales pe culegerea de informații și nu atât pe prelucrarea și analiza lor, astfel încât se pierdea deseori imaginea de ansamblu. Fapte cunoscute se repetă la nesfârșit. Ceea ce scrie într-unul dintre procesele verbale dactilografiate se copiază aproape cuvânt cu cuvânt într-un alt raport scris de mână. Securitatea nu a cunoscut secolul calculatorului, dar chiar și așa, notele neglijente și deseori aproape ilizibile, precum și sarcinile scrijelite nu lasă deloc impresia de profesionalism. În plus, cât de eficientă poate fi ascultarea convorbirilor din ambasada Țărilor de Jos de către oameni care nu vorbesc neerlandeza?” [Citeste tot Articolul]
„Dă-mi, Doamne, inspiraţie şi putere să scriu până la sfârşitul vieţii!”

Autor: Radu Mărculescu
Rating:

Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 232
ISBN: 978-973-50-3982-0
În momentul în care un autor îşi permite să îşi denumească romanul Amintiri din restul vieţii mele, automat impune cititorului scindarea întregii lui existenţe în cel puţin două perioade, dintre care doar una este astfel menţionată în presupusa carte. Mărculescu, pe de altă parte, introduce în opera sa două planuri interioare ale existenţei, neomogene până la cel mai mic detaliu, care se intersectează de câteva ori şi se unesc, într-un joc de puzzle care combină publicistica şi talentul înnăscut întru arta scrisului, mobilizarea pe front şi lupta fizică, constrângerea regimului autoritar care cuprinde, încet, însă sigur, întreaga ţară şi, nu în ultimul rând, dragostea, fie ea pentru o femeie sau pentru artă, din nou, însă sub o altă formă – pictura. [Citeste tot Articolul]
Alb

Autor: Andrea Bocelli
Rating:

Editura: Curtea Veche
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Cornelia Dumitru
Numar pagini: 270
ISBN: 978-606-588-496-0
Dulci amintiri ale unei copilării dificile, dar senine, bogată în ceea ce contează cel mai mult în viaţa unui copil: dragostea...
Partea imparțială a lunii

Autor: Nick Mason
Rating:

Editura: Publica
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Louis Ulrich
Numar pagini: 366
ISBN: 978-606-8360-41-6
„Cel mai bun lucru era noaptea de vineri, când te puteai îmbrăca ca o vedetă de film, luai acid, te duceai la UFO, vedeai toți oamenii asemeni ție, luai un băț cu vată de zahăr și pluteai pe acolo până când venea Floyd. Ei au fost primul sunet autentic al conștiinței impregnate cu acid. Stăteam pe podea, iar ei erau sus pe scenă, ca niște gargui supranaturali, cântându-și muzica spațială, și aceeași culoare care exploda deasupra lor exploda și deasupra noastră. Era de parcă ai fi fost luat pe sus, minte, trup și suflet.”




