Titlu: Roșu ca sângele
Autor: Salla Simukka
Rating:
Editura: Trei
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Sigrid Crasnean
Numar pagini: 232
ISBN: 978-973-707-878-0

Ce-ar fi dacă prezentul și trecutul și-ar da mâna și poveștile care ne încântau, copii fiind, ar căpăta o nouă aură, una ceva mai întunecată în care monștrii n-ar mai avea chip de animal ci de om?

Primul roman din trilogia Albă-ca-Zăpada a scriitoarei finlandeze Salla Simukka conturează un nou tip de eroină în romanele destinate adolescenților, o anti-prințesă mai mult decât capabilă de a se descurca singură și de a face față misterelor care se furișează în viața ei sau problemelor de care se izbește într-o ciocnire a forțelor binelui și răului reinterpretate.

Dacă Steig Larsson ar fi fost femeie și s-ar fi reorientat spre o altă categorie de public, probabil că ar fi scris cartea aceasta în care se poate vedea o comparație clară și evidentă cu eroina Lisbeth Salander.

Nu mă pot hotărî ce mi-a plăcut cel mai mult în Roșu ca sângele pentru că singurul gând constant e „când apare următoarea parte?”. Dar dincolo de asta am să spun că povestea în sine e ca și cum ai învârti rapid o monedă pe masă și fețele sale s-ar succeda repetitiv fără a fi obositoare ci, din contră, captivante. Așa se îmbină crâmpeiele de viață personală ale lui Lumikki Anderson și problemele care de fapt nu-i aparțin și care o atrag într-o cursă periculoasă în care sunt implicați mafioți ruși, polițiști corupți și un Urs Polar cu o sferă de influență greu de cuantificat și care intuiesc că va juca în următoarele părți un rol de Mamă vitregă pentru Albă-ca-Zăpada noastră.

Și totuși, cu oricâtă repeziciune s-ar face tranziția de la o scenă la alta și de la un moment tensionat la unul și mai și, Lumikki pare să-și găsească forța să continue pentru că tocmai flirtul cu pericolul e cel care-i va reda înapoi sinele. În sens metaforic e cam ceea ce a simțit Alice atunci când a căzut în vizuina iepurelui doar că în sens invers.

Avem de-a face și cu o serie de personaje secundare care servesc drept oglinzi pentru personajul principal, arătând în ele ceea ce ascunde sau după ce tânjește în timp ce altele au rol de catalizator pentru schimbări benefice.

Aleg să nu divulg acțiunea, nici măcar un strop pentru că este un roman mult prea bun și captivant pentru a da din casă chiar și cel mai nesemnificativ detaliu, cu atât mai mult cu cât veți vedea și voi că nu veți mai putea lăsa cartea din mână și o să o cițiti dintr-o sorbitură, ca o inhalare de aventură și adrenalină.

• Plusuri

  Subiectul și modul în care se desfășoară acțiunea fără a da senzația de fugăreală dar și fără a stagna în momente cheie.

• Recomandari

  Dacă v-a plăcut trilogia Millenium și nu vă e frică să vă aventurați pe terenul de joacă al adolescenților vă recomand cu dragă inimă Roșu ca sângele, un roman captivant fără siropoșenii inutile.