Titlu: Seinfeld și sora lui Nabokov
Autor: Simona Sora
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2014
Numar pagini: 296
ISBN: 978-973-46-4331-8

Pentru mine, cartea Simonei Sora a reprezentat o invitație la lectură sau, mai bine zis, la a-mi extinde universul literar. Am citit volumul cu carnetul de notițe lângă mine, pentru că la fiecare câteva pagini descopeream o carte sau un un autor nou pe care doream să-l rețin pentru o lectură viitoare.

Seinfeld și sora lui Nabokov reprezintă o colecție de articole despre cărți, scriitori și literatură selectate din rubrica Biograffiti, pe care Simona Sora o semna până de curând în Dilema Veche. Titlul a fost cel care mi-a atras inițial atenția asupra volumului: care ar putea fi legătura dintre cele două personaje?

Explicația vine în argumentul de la începutul cărții. Există un episod din serialul Seinfeld în care cititorii sunt ironizați - Elaine cunoaște un nou trio de prieteni, alter ego pentru Jerry, George și Kramer, care sunt liniștiți, citesc și… merg la bibliotecă, comportamentul lor de cititori fiind ironizat. Pe de altă parte, bibliotecara Elena Sikorskaia, sora lui Vladimir Nabokov, întreprinde o acțiune curajoasă de salvare a cărților împrumutate unor ofițeri nemți, în plin război, pe care aceștia uitaseră să le returneze. Între aceste întâmplări născute în jurul cărților, între ridicol și eroism, se naște „lumea bizară” a Simonei Sora, lumea cititorilor.

Articolele sunt grupate în trei secvențe: Bio, Biblio și Bio-Biblio. Eu am ales să le citesc în această ordine, dar pot fi parcurse și independent. Nu am remarcat o diferențiere puternică între cele trei părți, cu excepția faptului că „Bio”, prima dintre ele, descrie preponderent istorii personale, întamplări din viața scriitoarei strâns legate de cărți sau literatură.

Am găsit ceva interesant în fiecare articol, dar câteva m-au atras în mod deosebit. De exemplu, „Utilitatea literaturii”, „Utilizarea literaturii” și „Inutilitatea literaturii” pun problema modului în care se predă literatura în școală și cu ce ne alegem de pe urma ei, printr-o expunere bine argumentată. O surpriză plăcută a fost articolul ce deschide secvența „Bio-Biblio”, „Avatarul clovnului Zozo”, despre izolarea lui Salinger. Am citit cu plăcere pasajele despre scrierile memorialistice, despre critica literară, despre Sabato, Cortazar, Pamuk, dar și despre Agota Kristof, Elif Shafak, Herta Muller și mulți alții pe care i-am întâlnit pentru prima oară în cartea Simonei Sora.

De la un capăt la altul, volumul „Seinfeld și sora lui Nabokov” vorbește despre pasiunea Simonei pentru literatură. Citindu-l, sunt șanse mari să vă molipsiți și voi.

• Plusuri

  E o oportunitate bună pentru noi idei de lectură

• Recomandari

  Cititorilor interesați de lumea complexă a literaturii, celor care apreciază stilul jurnalistic