Explicații științifice la superlativ
Scris de Ovidiu Leonte • 18 March 2014 • in categoria Știință
Autor: Peter Atkins
Rating:
Editura: ALL
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Ionuț Chiș
Numar pagini: 132
ISBN: 978-606-587-144-1
„Am putea să ne raportăm la întreaga creație într-un mod leneș, doar prin puterea gândului. Nici strămoșii noștri n-au putut face mai mult. Însă investigația științifică atentă a înlocuit uimirea și miturile poetice cu ceva asemănător unui mecanism real, iar la momentul actual putem vedea modul în care s-a dezvoltat întregul Univers din oul său primordial. Cum a fost produs acel ou rămâne încă un mister, dar porțiunea de ignoranță cu privire la origini nu ar trebui să ne facă pesimiști față de întreaga istorie a Universului, așa cum a relevat-o știința, nici în legătură cu desfășurarea cosmică prin care am ajuns de la acel moment inițial până în ziua de astăzi.”
Peter Atkins, un reputat chimist britanic, autor al mai multor cărți de factură științifică, are curajul ca, prin intermedierea științei, să combată miturile care s-au creat de-a lungul timpului în jurul problemelor care privesc creația, evoluția, viața, moartea și ceea ce se află dincolo de ea. Spun curaj pentru că prin expunerea pe care o face în această carte, autorul demontează credințe atât de împământenite, încât practic, ele reprezintă piatra de temelie a vieții spirituale a miliarde de oameni. În descrierile sale, Peter Atkins este conștient de felul în care argumentul științific va fi perceput de către acei oameni care, indiferent de credința pe care o au, sunt prea rigizi pentru a accepta că, spre exemplu, fosilele de dinozauri sunt schelete reale ale unor animale reale, care au trăit cu adevărat pe pământ cu milioane de ani în urmă, și consideră că acestea sunt simple capcane plasate de Dumnezeu în sol pentru a testa puterea credinței. De asemenea, asumarea credinței științifice (și spun asta, nu cu intenția de a crea un oximoron), este la Atkins dusă până la capăt, acceptând inclusiv să ignore (sau să amestece) încărcături semantice filosofice pentru unele cuvinte care definesc noțiuni ce stau la baza acestei teze. „Cu riscul de a-i enerva pe filosofi, voi folosi adjectivele fizic și material într-un mod interșanjabil; voi păcătui, de asemenea, neoperând o distincție între naturalism […] și materialism[…].”
Cele cinci teme abordate în această carte sunt prezentate pe un fond de argumentare științifică care implică explicații ce se află la limita comprehensivității, de care Atkins este conștient, de altfel. Există în carte câteva paragrafe scrise cu un caracter ceva mai mic decât cel folosit în general, despre care autorul spune: „…paragrafele care urmează sunt destul de complexe și voi aborda în cadrul lor un ton didactic […]. Este în regulă să săriți aceste paragrafe dacă nu vă interesează hățișurile detaliilor…”. În ele, autorul vorbește despre mitoză, despre ce se întâmplă la nivel molecular în timpul fecundării, despre ce reprezintă – tot la nivel molecular – rigor mortis sau despre ce se întâmplă – la același nivel – în timpul contracției musculare. Paragrafele abundă de termeni științifici, însă dincolo de aceștia, talentul pedagogic extraordinar al lui Peter Atkins face ca paragrafele să poată fi înțelese, măcar în măsura în care să poată crea baza de care are nevoie expunerea științifică pentru a fi acceptată.
Despre viață și moarte este un argument elaborat, foarte bine structurat, care susține superioritatea științei în fața religiei. Credința nu poate să dispară (ceea ce, practic, justifică anumite exprimări pe care le-am ales în această recenzie), însă religia realmente nu stă în picioare, decât în faza incipientă a conștiinței umane, în acea fază în care, viața pe pământ fiind mizeră cum era, a fost inventat acest sistem care promova viața pe pământ ca o pregătire pentru viața de apoi. Această viață de apoi promitea lucruri pe care oricine și le-ar fi dorit. Aceste argumente însă încep să dispară, odată cu răspândirea confortului în perioada modernă. Totuși, cele câteva – e drept, multe – mistere neelucidate încă de știință, mențin încă vălul mitic ridicat și aduc suficiente contraargumente științei. În special zona spirituală este bastionul inexpugnabil al religiei. Asta pentru că, așa cum chiar Peter Atkins spune, există o incompatibilitate apriorică între suflet și știință. Ca și cum sufletul ar eluda perfect instrumentele științifice. „Ca și cum ai încerca să prinzi radio-ul cu o scoică”.
Cartea de față este suficient de convingătoare pentru a putea converti un credincios la necredință (din nou mă exprim fără intenția de a crea un oximoron). Totuși, punctul în care a ajuns în acest moment știința nu poate investiga eficient unul dintre cele mai mari mistere ale religiei – sufletul – și nu poate nici combate cel mai puternic argument al religiei – misterul divin. Dacă ceva nu poate fi explicat prin știință (încă), religia spune: „A-ha! Nu poate fi explicat pentru că așa a vrut Dumnezeu”. Pentru combaterea acestui argument – laș, din punctul de vedere al autorului – știința nu poate oferi decât exemple din trecut, când a dezvăluit logica din spatele unor fenomene considerate mult timp ca fiind mistere divine.
Eficiența argumentării pe care o aruncă autorul în jocul combaterii dogmei este evidentă în Despre viață și moarte. Lăudabil este faptul că motivația acestei argumentări nu poate fi acuzată că ascunde o încercare de smintire a locului pe care religia, credința și Biserica îl au în sufletul omului. „Viața de apoi [care este, până la urmă, esența credinței] ar fi o simplă înșelătorie benignă dacă nu ar deveni o armă atât de puternică în exercitarea unui control, de multe ori malign”, argumentează autorul, riscând – este foarte adevărat – combaterea pe linie politică.
-
Plusuri
Despre viață și moarte este o carte foarte bine argumentată, care pledează pentru promovarea rațiunii, pentru acceptarea metodei științifice ca fiind unica metodă viabilă pentru explicarea apariției noastre pe pământ, a existenței noastre și a morții, chiar dacă în acest moment nu are un argument prea optimist pentru ce să întâmplă după moarte.
-
Minusuri
Probabil din cauza unei oarecare presiuni la care a fost supus de-a lungul cariei sale, Peter Atkins este puțin cam prea axat pe combaterea contraargumentelor pe care Biserica le pune la bătaie în lupta dintre știință și religie. Poate că toată această energie ar fi fost mai bine să fie utilizată pentru explicarea fenomenelor mai greu de înțeles decât pentru a încerca o justificare a corectitudinii metodei științifice.
-
Recomandari
Recomand Despre viață și moarte acelor cititori care consideră că știința poate răspunde la întrebările fundamentale care se nasc din existența noastră pe pământ. Din cauza modului oarecum caustic în care este combătută religia, recomand prudență în cazul lecturării cărții de către credincioși, în special de către cei rigizi.