Între mit și manipulare emoțională
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Rating:

Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2015
Traducere: Doru Mares
Numar pagini: 160
ISBN: 978-973-689-830-5

Elixirul dragostei, unicornul roz care aleargă zglobiu pe câmpia gri a cinismului și realității. [Citeste tot Articolul]
Iubiri invizibile
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Rating:

Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Simona Brînzaru
Numar pagini: 232
ISBN: 978-973-689-730-3

Pe Eric-Emmanuel Schmitt l-am descoperit odată cu Visătoarea din Ostende, colecția sa de cinci nuvele, grupate în jurul temei iubirii și așteptării. Nu știam atunci că stilul său simplu, lipsit de cârje stilistice și măsura de aur pe care o conferă scrierilor sale, niciodată prea lungi sau prea scurte, aveau să mă farmece iremediabil și să mă facă să îi caut febril în continuare poveștile-pansament pentru suflet.
Îndemn la visare într-o scurtă furtună de povestiri
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Rating:

Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Liliana Donose Samuelsson
Numar pagini: 296
ISBN: 978-973-689-661-3

Interesant la o povestire nu e subiectul pe care îl prezintă, ci urma pe care o lasă în minte lectura ei. [Citeste tot Articolul]
Un roman despre reîncarnare și karma
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Rating:

Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Ileana Cantuniari
Numar pagini: 64
ISBN: 978-973-689-562-3

Ești un dobitoc Milarepa, cel mai mare neghiob care s-a urcat vreodată până la această mănăstire! Tu chiar nu pricepi? Crezi că poți cumpăra totul cu forța neroadă a mușchilor? Și mai crezi cumva că un turn, fie el rotund, pătrat, în formă de semilună, octogonal sau cu nouă caturi, te poate aduce pe drumul înțelepciunii. Dar ai capul mai tare decât orice piatră de pe drum?” [Citeste tot Articolul]
Dileme morale foarte pe scurt
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Rating:

Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2011
Traducere: Marieva Ionescu
Numar pagini: 221
ISBN: 978-973-689-439-8
Un tânăr cu tendinţe suicidale se lasă în mâinile unui străin misterios, care îi oferă celebritatea în schimbul demnităţii umane.
[Citeste tot Articolul]
Domnul Ibrahim şi florile din Coran
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Rating:

Editura: Humanitas fiction
Anul aparitiei: 2006
Traducere: Paola Bentz-Fauci
Numar pagini: 83
ISBN: 978-973-50-1450-6
Eric-Emmanuel Schmitt nu se dezice de formarea lui de filosof nici în această lucrare.
Domnul Ibrahim şi florile din Coran este un discurs despre existenţialism, în care lyonezul împarte cu cititorul său idei care, cu siguranţă, nu i-ar mulţumii pe unii ca Nietzsche si Sartre. I-a mulţumit, în schimb, pe cei din juriul festivalului de film de la Venezia. Dovadă stau distincţiile pe care ecranizarea romanului le-a primit, dar şi premiul din partea publicului.
Deşi francezul este doctor în filosofie, nu avem nici un moment impresia că citim eseistică pretenţioasă. Mai degrabă, beletristică modernă, la graniţa cu literatura self-help şi cronica socială. Iată cum, citind acest roman, o să vă amintiţi despre un context internaţional nefericit, mai specific acela din Franţa anilor post-două mii. Demonizarea „duşmanului de la Răsărit”, a teroristului fundamentalist gata să-şi ia viaţa în faţa copilului tău, doar ca să-i taie pofta de mâncare înaintea orei de studiu biblic.
Conţinutul este oferit de autor într-un ambalaj romantic, demn de cronicile pariziene cu ştrengari pistruiaţi şi intelectualii locuitori ai mansardelor. De fapt, ce oferă Eric-Emmanuel este povestea unui adolescent evreu care locuieşte în Parisul ne-turistic. Cu situaţia lui, fără îndoială, mulţi vor putea rezona. Un copil care nu şi-a cunoscut mama, prea tânără pentru a-şi asuma responsabilităţi. Îngrijit de un tata rece, victimă a unei moşteniri etnice nefericite şi a unui destin tragic.
Recunoaştem o societate guvernată sever de sentimentul absurdului, al golului, al însingurării. Societate care te împinge să-ţi ascunzi capul în informaţie stearpă, consumerism şi false valori. Eforturilor constante şi susţinute, în loc sa ne aducă mai aproape, par sa ne despartă iremediabil de cei care ar trebui să ne fie cel mai aproape. Un context gândit parcă de maestrul Kafka, „pentru propria dumneavoastră disperare”. [Citeste tot Articolul]
Copilul lui Noe
0Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Rating:
Editura: Humanitas Fiction
Pentru aceia care au citit deja Oscar şi Tanti Roz, lucrurile ar putea părea evidente: Eric-Emmanuel Schmitt nu este decât un scriitor de succes, uzând de o reţetă sigură. Asemănările dintre cele două microromane sunt evidente. În ambele protagonistul este un copil (iar personajele-copii, nu-i aşa, dacă creatorul lor are o brumă de talent, sunt - de la Dickens sau Edmondo de Amicis citire - irezistibile). În ambele copilul (desigur, pentru un plus de seducţie), se află într-o situaţie limită: boala, respectiv războiul. În ambele, copilul (pentru încă un plus de seducţie), este lipsit de atenţia părinţilor săi - ba laşi sau insensibili, ba dispăruţi.
În ambele (pentru maximum de seducţie) apare câte un personaj ca de basm care nu numai că-l ajută pe copil în momentele cruciale, dar pune piatră de temelie la creşterea lui: Tanti Roz şi, respectiv, părintele Pons (cui nu i-ar plăcea o poveste cu mentori buni şi amuzanţi, care pun pietre de temelie la creşterea celor mici?). În ambele (pentru un plus de verdicitate, de astă dată), personajele negative sunt clar conturate, fie că sunt doctori sau soldaţi hitlerişti (uneori, nici nu ştii care sunt mai periculoşi). Şi în fine, ambele sunt cărţi mici şi dulci, cu învăţături morale parfumate de un umor delicat.
[Citeste tot Articolul]