0Autor: Doina Jela
Rating:
Editura: Vremea
O sută de zile cu Monica Lovinescu este, dacă mi-e permisă formularea, un fel de reality-show având de fapt ca protagonist nu un om, ci taina omului aflat în apropierea morţii. Despre oameni se scriu biografii cu fraze întortocheate, articole, polemici şi necroloage. Despre taine se tace şi atât. Iată aşadar de ce voi vorbi în puţine cuvinte.
În primele luni ale lui 2008, în timp ce pe frontispiciul infinitului mare - acela al scriitorilor cu sau fără vocaţie, al prietenilor de drum lung sau de ocazie şi al securiştilor de profesie - Monica Lovinescu capătă meritate, întârziate şi funeste majuscule şi aldine, în infinitul mic, al ultimelor zile, al rezervei de spital, al apartamentului cu cărţi şi discuri de vinil, Monica devine, pentru Doina Jela, Monicuţ; această carte, scrisă de la frontiera dintre diminutivul intim şi augmentativele sociale, este un mic şi preţios adaos de hârtie şi suflet la viaţa unui om (nu a unei legende) în carne şi oase, poate ultima fotografie a unei comete ce mai are puţin şi iese de pe cerul unei lumi smulse din ţâţâni...
[Citeste tot Articolul]