Titlu: Doamnele din Grace-Adieu
Autor: Susanna Clarke
Rating:
Editura: RAO
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Mădălina Stancu
Numar pagini: 252
ISBN: 978-973-103-650-2

„Am purces la drum în alcătuirea acestei colecții având două țeluri foarte modeste. În primul rând, să aduc câteva lămuriri cu privire la dezvoltarea magiei în Insulele Britanice în mai multe epoci; în al doilea rând, să prezint cititorului diverse feluri în care Faerie ne poate influența lumea cotidiană, adică să întocmesc un scurt îndrumar privitor la Faerie și la spiriduși.”

Cumpără titlul în engleză

Doamnele din Grace-Adieu este a doua carte publicată de Susanna Clarke, prima fiind Jonathan Strange & Mr Norrell, un roman în care autoarea creează lumea în care au loc și cele mai multe dintre cele opt povestiri ale cărții de față, anume o Anglie alternativă, în care magia s-a reîntors, cei doi fiind responsabili de revigorarea ei. Stilul celor opt povestiri este oarecum satiric, este amuzant și oferă o perspectivă interesantă asupra magiei. Spiriduși înalți de 6 picioare, o întreagă lume paralelă în care magia este a doua natură a personajelor sau intercalări ale celor două lumi în maniere surprinzătoare. Atmosfera este foarte relaxată, deși unele dintre faptele descrise în cele opt povestiri sunt dintre cele mai grave.

Am descoperit cu o oarecare surpriză că unele dintre povestiri nu sunt originale, versiunea pe care o cunosc eu pentru ele fiind puțin diferită. Este cazul povestirii Pe dealul Lickerish, pe care o cunosc sub numele Vârtelnița fermecată (dacă îmi amintesc bine), o versiune cu mult mai gravă și mai serioasă decât cea a Susannei Clarke, sau cazul povestirii Monștri și meandre, o rescriere a povestirii detenției reginei Mary a Scoției în castelul contesei Bess of Hardwick. Ambele rescrieri au un farmec aparte, dar nu pot fi comparate în nici un caz cu originalele, având în vedere atât stilul complet diferit, cât și miza, care în cazul operei Susannei Clarke este puterea femeii în manevrarea magiei, în contextul disprețului de care au parte din partea magilor și spiridușilor de sex masculin.

Faerie, țara magiei din care vin zânele (faeries), este, în viziunea autoarei, plasată într-un spațiu metafizic, iar căile de acces spre ea nu sunt de ordin fizic. Unii trec în lumea magică cu ajutorul unor calități pe care le moștenesc și care îi ajută să vadă dincolo de stratul de magie care o acoperă, precum Domnul Simonelli, alții din pură întâmplare, fără a-și dori cu adevărat așa ceva, precum Cărbunarul din Cumbria, iar alții pur și simplu interferează permanent cu ea fără ca măcar să fie conștienți în cea mai mică măsură de acest lucru, așa cum este cazul David Montefiore. Pentru oamenii de rând, interacțiunea cu spiridușii și cu Faerie este nefastă (ca în Domnul Simonelli sau Văduvul spiriduș - una dintre povestirile favorite ale autoarei, potrivit spuselor sale - sau în Doamna Mabb). Spre deosebire de viziunea clasică a supra magiei (magia există pentru oricine crede în ea și nu există pentru cine nu crede), Susanna Clarke imaginează o cu totul altă percepție. Magia (și implicit Faerie) există, iar pentru cei ce nu cred în ea, aceasta poate avea consecințe devastatoare. Dar pentru cei ce cred, precum povestitoarea din Pe dealul Lickerish, magia poate lucra în favoarea lor.

Cele opt povestiri, precum și Introducerea, camuflată de autoare sub semnătura Profesorului James Sutherland, Directorul Departamentului de Studii Sidhe a Universității Aberdeen, sunt însoțite de ilustrații senzaționale, în cărbune, realizate de Charles Vess, care are mai multe colaborări cu Neil Gaiman pentru operele sale, inclusiv pentru Stardust. De altfel Neil Gaiman a influențat-o într-o oarecare măsură pe Susanna Clarke în scrierile sale. Povestirea Cum și-a pierdut ducele de Wellington calul are o introducere în care autoarea spune: „Povestea ce urmează se petrece în lumea creată de Neil Gaiman și Charles Wess în Stardust.”

Ca și colecție de povestiri fantastice, Doamnele din Grace Adieu reprezintă un succes, fiind o colecție de povestiri extrem de grațioase. Susanna Clarke este foarte atentă cu cititorii ei, prezentându-și variantele și viziunile asupra lumii fantastice la fel ca și Neil Gaiman, cu convingere și sinceritate.

Nu este prima oară când îl pomenesc pe celebrul autor de romane și povestiri fantasy, Neil Gaiman, dar acest lucru se justifică atunci când vine vorba despre Susanna Clarke. Nu doar că se influențează reciproc (este perfect adevărat că mult mai mult este influențată Susanna Clarke de Neil Gaiman decât invers), dar stilul celor doi autori este oarecum similar, mult diferit de stilul celorlalți corifei ai genului, cum ar fi J.R.R. Tolkien, J.R Rowling sau George R.R. Martin. Iar dacă tot l-am pomenit de atâtea ori, vă invit, în clipul prezentat mai jos, să urmăriți o ședință de lectură a Susannei Clarke din povestea ei favorită, ședință care a avut loc cu ocazia unei prezentări a noii cărți a autoarei, Doamnele din Grace Adieu și alte povestiri, făcută de Neil Gaiman. Personal, eu mă număr printre fanii autorului american britanic, iar după ce am citit și această carte, am devenit fan declarat și al autoarei britanice.

Susanna Clarke & Neil Gaiman de SFLTV

• Plusuri

  Ediția de față a cărții Doamnele din Grace Adieu și alte povestiri este una de excepție: cartonată, tipărită pe hârtie gălbuie ușoară, este extrem de ușor de manevrat. Traducătoarea Mădălina Stancu și-a dat toată silința pentru a face o traducere excepțională, care a meritat cu adevărat o astfel de ediție.

• Recomandari

  Cu adevărat, cartea nu trebuie să lipsească de pe rafturile bibliotecii unui pasionat de literatură fantasy. De asemenea, o recomand tuturor împătimiților operei lui Neil Gaiman și, evident, celor care o apreciază pe Susanna Clarke, în cazul în care au citit înainte Jonathan Strange & Mr Norrell