bookblog.ro

La capătul orizontului uman: țara Magiei

Scris de • 18 October 2012 • in categoria

Titlu: Au pays de la Magie – În țara Magiei
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Traducere:
Numar pagini: 123
ISBN: 978-973-124-613-0
Cumpara cartea

Țara Magiei are împrejur insule micuțe (...). Toate au înăuntru un mort.

Tărâm de taină, domeniu al oniricului și al fanteziei, țara Magiei este înconjurată de geamanduri ce servesc pe post de mormânt. Deși premisele par macabre, teritoriul pe care îl descoperă cel ce ne duce în periplul fantast este unul al forței vitale, al ludicului, al pulsiunilor exteriorizate.

Produs al imaginarului suprarealist, țara Magiei reprezintă cetatea secretă a psihicului uman: Vezi colivia, auzi o zburătăcire. Percepi sunetul indiscutabil al ciocului care se ascute de gratii. Dar păsărele ioc. Sentimentul pe care ți-l trezește lectura poemului este cel al unui vis care oricât de aberant ar fi, îți pare cunoscut și citești în el o parte dintr-un tot mai mare, oarecum obscur și difuz ca o ceață. Nu degeaba mânia este reprezentată în țara Magiei ca un manșon luminos destul de mare care tresaltă. De asemnea, durerea este exteriorizată, la propriu, expusă public ca pe o formă de autotortură: magii își urcă rănile pe ziduri. Infracțiunile, păcatul duc la depersonalizarea individului, pedeapsa fiind smulgerea obrazului, adică desfigurarea. Dar, în unele cazuri, nici cei mai capabili călăi nu se pot descurca cu o personalitate (obrazul) ce nu se vrea anihiliată, iar atunci recurg la știrbirea ei. Întreg universul se învârte în jurul ideii de individ și personalitate. Fiecare mag are vântul lui, se spune.

În ciuda stranietății lumii descrise, universul lui Henri Michaux se încarcă de un firesc specific, urmând o logică inerentă caracterului său de plăsmuire. Deși de vis, țara Magiei nu e ferită de grotesc, de fapte atroce care îl revoltă pe călător. Un astfel de exemplu este uriașa care satisface dorințele bărbaților, dar în egală măsură, le poate curma viața. Femeia este deopotrivă devorată și devoratoare. Sentimentul de mândrie al indivizilor ce se înfruptă din voluptățile ei sunt punctate macabru de crimele pe care obiectul dorinței lor le înfăptuiește. Pe de o altă parte, lumea aceasta nu e lipsită de reguli, iar cenzura este fie autoimpusă, fie o lege naturală căreia locuitorii i se supun indiferent de statutul lor, ca și prințea din Hanamuna, care, furând, s-a trezit peste noapte cu brațe de argint.

Demonii subconștientului sunt expuși în țara Magiei ca într-un panopticon. Departe de lumea reală, izolat și protejat, tărâmul este unul al monștrilor, al anomaliilor reprimate. Poporul de aici trăiește sub pământ, așadar se îngroapă pentru a se maturiza și a crește, departe de influența soarelui amețitor, ferindu-se de euforia sa. Ei renasc încărcați de energia primordială, minerală, produs al milioanelor de ani și al mamei universale. Găsim două direcții în universul pe care îl creează Henri Michaux: eliberarea pulsiunilor și închegarea lor în conglomerate solide de reguli ce le permit expresia doar în anumite condiții.

Bizarul este însă întodeauna dublat de poeticitatea limbajului și a structurii narative ce urmează un ritm care, deși trece pe planul doi în actul lecturii, răzbate pregnant în anumite pasaje: Chipuri-tun! Chipuri mereu ațintite, chipuri mereu tunând. E bine să-i eviți pe cei care au un chip tun.. În acest sens, e bine venită ediția bilingvă a poemului, pe care o propun cei de la Art.

  • Plusuri

    Bogăția imagistică, conceptuală și tematică, traducerea ce face cinste originalului

  • Recomandari

    Celor pasionați de suprarealism și legăturile sale cu psihicul uman

Categorie: | Autor: | Editura:



Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

  • Orfani in Brooklyn

Copyright ©2011 Bookblog.ro