0Autor: Eugen Negrici
Rating:
Editura: Cartea românească
Anul apariţiei: 2008
296 pagini
ISBN: 978-973-23-1974-1

Avem nevoie în răstimpuri de duşuri reci, mobilizatoare (eventual purificatoare), care să ne şocheze termic sufletul naţional, să ne potolească înflăcărarea evocărilor şi să tempereze grija maternă cu care manevrăm conceptul de "literatură română". Mă tem că românul se va fi născut poet şi veşnicia se va fi născut la sat multă vreme de-acum înainte, dar o minimă luciditate every once in a while va fi tare instructivă.

Cu instrumentele potrivite - de regulă bisturiul mic şi aparent inofensiv al eseului, dar cu care pătrunde adânc sub epiderma literară, cu cinism şi ochi pentru sinteză, Eugen Negrici pare hotărât să răstoarne literatura română. Sau oricum, să ne răstoarne pe noi astfel încât să vedem corect slova românească ("de la origini până în prezent"), dezbrăcată de voalurile menite să-i acopere excesele, uşor şchioapă şi "rezultat al unei naşteri dificile". Perspectiva criticului vine, am putea spune, pe linia studiilor lui Mircea Eliade şi se constituie fără dificultăţi (nu e, de altfel, singura) într-o "mitografie literară". Teza principală porneşte aşadar de la "pânza freatică" a miturilor (Raul Girardet), acea "potenţialitate mitică în regim de permanenţă" pe care aşezăm culturile şi din care, în momente de restrişte, ţâşnesc violent şi inevitabil, izvoare care modifică demersul interpretativ, sistemul de valori, dar mai ales procesele creatoare.

(Citeşte mai departe pe secţiunea de Ştiinţe umaniste şi religie)