Bărbaţii şi femeile sunt de fapt de pe aceeaşi planetă
Scris de Andrea Balint • 2 June 2011 • in categoria Psihologie/Sociologie
Autor: Cordelia Fine
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2011
Traducere: Roxana Melnicu
Numar pagini: 378
ISBN: 978-606-579-191-6
“Dintre toate diferenţele care stau în calea progresului gândirii şi a formării unor păreri bine întemeiate despre viaţă şi societate, în prezent cele mai mari sunt ingnoranţa şi lipsa crasă de atenţie pe care le manifestă umanitatea faţă de influenţele care formează caracterul unui om. Se presupune că fiecare membru al speciei umane este, sau pare a fi, ceea ce tendinţa sa naturală îi dictează să fie; chiar dacă o cunoaştere oricât de elementară a circumstanţelor în care el a fost plasat pune în evidenţă cu claritate cauzele care l-au făcut să fie ceea ce este.”
Pornind de la premisa că nu există un “creier feminin” şi unul “masculin”, autoarea Cordelia Fine, aduce în discuţie nenumărate experimente făcute de oamenii de ştiinţă care demonstrează că această diferenţă atăt de des vehiculată nu există de fapt. În ciuda faptului că există nenumărate cărţi, bestsellers chiar, scrise de terapeuţi şi psihologi cu experienţă îndelungată în domeniu care susţin cu toţii şi explică diferenţele care există între “creierul masculin” şi “creierul feminin” , Fine demonstrează cu acestă carte extrem de bine documentată că nu există asemenea diferenţe decât în mintea noastră.
Pe parcursul cărţii, autoarea susţine contrariul credinţei atât de larg impărtăşite în ceea ce priveşte diferentele de gen şi demonstrează punctual că acestea nu exista, iar dacă par totuşi să-şi facă apariţia în comportamentul uman, ele se datorează doar stereotipurilor culturale care influenţează gândirea umană. Această promovare a diferenţelor de gen este imprimată în conştiinţa noastră de mediul cultural în care trăim, însă sunt altfel inexistente.
Foarte interesant este prezentat şi felul în care stereotipul de gen poate fi activat. Specialiştii în psihologia socială au făcut cercetări privind felul în care această activare a stereotipurilor afectează percepţia despre ceilalţi dar şi despre sine. O rubrică dintr-un formular în care se cere să bifezi căsuţa de identificare a sexului poate activa identitatea de gen care influenţează în mod inconştient percepţia de sine, percepţie care este de asemenea influenţată de stereotipurile de gen înoculate de societate şi care ajung să ne influenţeze in mod inconştient comportamentul. Nenumăraţi psihologi, fascinaţi de felul în care funcţionează mintea umană, au arătat printr-o serie de experimente că oamenii se autoevaluează în funcţie de opinia pe care ceilalţi o au despre ei. Astfel “concepţia de sine se adaptează pentru a crea o realitate împărtăşită”, demonstrând felul în care stereotipurile ne influenţează comportamentul.
În mod ingenios, Cordelia Fine tratează subiectul abordat din mai multe puncte de vedere, aducând argumente susţinute de experimentele făcute de oamenii de ştiinţă, cu ajutorul cărora îşi suţine afirmaţiile şi combate contraargumentele care ar putea fi aduse împotriva teoriei sale, demitizând aşa-zisa ştiinţă a genurilor, în special ştiinţa neuronală.
Capcanele sexelor merită citită pentru că este o carte foarte interesantă în ceea ce privește felul în care mediul social influenţează gândirea umană, exemplele aduse sunt fascinante şi totul este presărat cu o ironie muşcătoare care e imposibil să nu te amuze.
-
Plusuri
este o carte inteligentă şi foarte interesantă, instructivă
-
Minusuri
totul putea fi exprimat într-un număr mai mic de pagini
-
Recomandari
celor fascinaţi de psihologia socială şi comportamentală
Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Da, aceste odioase diferențe de gen, întreținute de societatea patriarhală revolută! Jos cu ea! Jos cu ele. Trăiască transsexualitatea, nesexualitatea, asexualitatea! Trăiască moartea! Și mai ce? A, da: urâtul, desfigurarea, grăsimea, deformarea, murdăria, disonanța.
-
Pai daca porneste de la premisa că nu există un “creier feminin” şi unul “masculin”, autoarea nu procedeaza prea stiintific. Un om de stiinta serios ar fi pornit de la intrebarea daca există un “creier feminin” şi unul “masculin” si ar fi examinat datele cunoscute sa vada ce rezulta, daca este sau nu este asa; daca intr-adevar a facut cum spui tu, autoarea a pus caruta inaintea boilor, apornit cu o concluzie si a fortat datele sa i se supuna, ceea ce e de neiertat la un om de stiinta.
Nu ma pot pronunta pana nu citesc cartea, dar mi se pare destul de discutabila teza ei, pentru ca la o cautare pe net dau peste studii care vorbesc de diferentieri intre sexe in creierul soarecilor, care deci nu pot fi induse cultural sau de cazuri in care diferentele din creier se coreleaza cu firea mai feminina sau mai masculina a omului, nu doar cu sexul lui:
http://www.dhushara.com/book/socio/kimura/kimura.htm
http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=girl-brain-boy-brain
Mihaela Butnaru spune:
2 June 2011 | 3:14 pm
Eu îmi amintesc din școală că sexualizarea creierului începe din perioada intrauterină, sub influență hormonală, în nici un caz socială. Sunt curioasă pe ce studii își bazează autoarea afirmațiile, poate că informațiile mele sunt depășite. Realitatea e că ne naștem diferiți anatomic și hormonal, iar influența socială nu se face aiurea, ci pe baza acestor diferențe. Mie tipul ăsta de scrieri îmi par că intră în curentul: „toți suntem egali, hai să spulberăm diferențele”, iar diferențele de gen ar fi ultima frontieră :)