Titlu: Și dulce, și amar
Autor: Hattie Williams
Rating:
Editura: Trei
Anul aparitiei: 2026
Traducere: Cristina Jinga
Numar pagini: 400
ISBN: 978-606-40-3168-6

Și dulce, și amar este romanul în care simți, încă de la început, că urmează ceva foarte devastator, că urmează să îți provoace un „disconfort” emoțional constant, un disconfort intenționat și profund. Încă de la primele pagini înțelegi direcția în care se îndreaptă povestea și anticipezi dezastrul emoțional care se apropie. Cu toate acestea, este aproape imposibil să privești în altă parte.

Hattie Williams chiare are un debut remarcabil prin siguranța vocii narative și prin felul în care explorează teme sensibile precum vulnerabilitatea, dependența emoțională și dezechilibrele de putere ascunse sub aparența unei mari-și-frumoase-povești-de-dragoste.

În centrul romanului se află Charlie, o tânără de douăzeci și trei de ani care tocmai a obținut ceea ce consideră a fi slujba visurilor sale într-o prestigioasă editură londoneză. Pentru cineva pasionat de cărți, literatura, dincolo de a fi un interes profesional în sine, este un mod de a privi lumea. Charlie trăiește prin povești, caută sensuri ascunse în ele și își proiectează adesea propriile speranțe asupra autorilor pe care îi admiră.

Printre aceștia se află Richard Aveling, scriitor celebru, laureat al unor premii importante și figură aproape legendară în lumea literară britanică. Richard este genul de autor care influențează generații de cititori, iar Charlie îi cunoaște opera aproape pe de rost. Atunci când ajunge să lucreze direct cu el, admirația profesională se transformă rapid în fascinație personală.

Povestea relației dintre cei doi reprezintă nucleul romanului și, în același timp, sursa principalului său impact emoțional. Diferența de vârstă, faptul că Richard este căsătorit și poziția sa dominantă în cadrul industriei editoriale creează încă de la început premisele unei dinamici profund dezechilibrată. Hattie Williams nu transformă însă această situație într-un studiu tezist despre manipulare. Relația este mult mai complicată și, tocmai de aceea, parcă devine și mai credibilă.

O reușită a romanului este modul în care surprinde mecanismele prin care oameni, în ciuda inteligenței lor emoționale și lucidității, ajung să rămână în relații care îi rănesc. Charlie nu este „naivă” în sensul clasic al termenului. Este amuzantă, cultivată, este perceptivă și în multe privințe perfect conștientă de problemele situației în care se află. Totuși, există o diferență uriașă între ceea ce știm și ceea ce putem accepta emoțional.

Romanul redă excelent această ruptură dintre logică și sentiment. Cititorul observă semnalele de alarmă aproape imediat. Charlie le observă și ea la fel de bine. Problema este că dorința de a fi iubită, de a fi aleasă și de a crede că această relație reprezintă ceva special devine mai puternică decât instinctul de conservare. Este o experiență pe care mulți cititori poate o vor recunoaște, chiar dacă circumstanțele sunt diferite.

Richard este construit cu o finețe psihologică remarcabilă. Nu este un antagonist caricatural și nici un monstru. Dimpotrivă, mare parte din forța cărții provine din faptul că se prea poate să înțelegi foarte bine de ce Charlie este atrasă de el până la limita patologicului. Este inteligent, fermecător, talentat și experimentat. În același timp, există în comportamentul său o doză constantă de egoism și control care devine tot mai vizibilă pe măsură ce relația avansează.

Williams aduce în lumină cu multă subtilitate felul în care puterea și controlul pot fi exercitate asupra unei persoane în moduri din ce în ce mai greu de recunoscut. Uneori, controlul se manifestă prin tăcere, prin promisiuni vagi, prin amânări, prin menținerea celuilalt într-o stare de așteptare permanentă. Relația dintre Charlie și Richard este construită pe asemenea mecanisme, iar efectul lor cumulativ devine, bineînțeles, cum altfel, decât devastator în cele din urmă?

Totuși, Și dulce, și amar nu este o carte despre Richard. Este o carte despre Charlie. Mai exact, despre procesul prin care aceasta încearcă să înțeleagă cine este atunci când încetează să se definească prin validarea oferită de altcineva. În acest sens, unul dintre cele mai emoționante aspecte ale romanului este reprezentat de relațiile secundare. Familia aleasă a lui Charlie, prietenii, colegii și oamenii care continuă să o iubească atunci când ea însăși nu mai reușește să se privească cu blândețe devin contraponderea necesară față de toxicitatea relației centrale. Aceste personaje aduc lumină într-o poveste care, altfel, ar fi fost copleșitor de tristă.

Există o căldură autentică în felul în care Williams descrie prietenia și sprijinul necondiționat. De multe ori, cele mai frumoase momente ale romanului sunt acelea în care personajele își oferă reciproc compasiune, răbdare și înțelegere. Stilistic, romanul excelează prin ceea ce aș numi o „scriitură matură”. Este greu de crezut că acesta este un debut. Hattie Williams scrie cu încredere și sensibilitate, iar vocea sa are claritate și personalitate. Reușește să creeze personaje complexe din câteva detalii bine alese și să surprindă nuanțe emoționale care scapă adesea ficțiunii romantice contemporane.

În același timp, cartea nu este lipsită de imperfecțiuni. Ultima parte devine uneori prea explicită în transmiterea mesajului său. Există momente în care analiza relației și a consecințelor acesteia pare să primeze în fața dezvoltării naturale a poveștii. Unele pasaje capătă o ușoară tentă didactică, ca și cum romanul ar simți nevoia să explice concluziile la care cititorul ajunsese deja. Cu toate acestea, finalul recuperează mult din această rigiditate. Evoluția lui Charlie este convingătoare întocmai pentru că nu este spectaculoasă. Transformarea ei se produce treptat, prin acumularea unor experiențe și prin recâștigarea unei perspective pe care relația cu Richard o distorsionase.

Și dulce, și amar este un roman despre fascinație, dependență emoțională și procesul dificil de reconstrucție personală. O poveste care provoacă frustrare, tristețe și compasiune aproape simultan. Nu credeam că mă voi fi investit așa tare într-o carte care mi se recomanda a fi de dragoste. Dar mi-am dorit adesea să o opresc pe Charlie înainte de a face următoarea greșeală, să o avertizez, să-i spun că nu-i prea bine ce urmează să facă. Să o protejez, de fapt! Faptul că m-am implicat emoțional în carte dovedește cât de bine au funcționat povestea. La final, rămâne imaginea unei tinere care confundă pentru o vreme iubirea cu sacrificiul și admirația cu intimitatea, înainte de a descoperi că cea mai importantă relație pe care trebuie să o repare este cea cu ea însăși. Romanul de față ne propune această călătorie. O călătorie dureroasă și imperfectă pe care, cine știe, poate multe persoane au făcut-o la un moment dat sau o fac în acest moment.

Text scris de Andrei Cioată.