Titlu: Brick Lane
Autor: Monica Ali
Rating:
Editura: Curtea Veche
Anul aparitiei: 2006
Traducere: Sanda Aronescu
Numar pagini: 484
ISBN: 9736692329

Deşi nu neapărat prin conţinut, romanul scris de Monica Ali a stîrnit controverse în comunitatea bengaleză din Londra, datorită portretului "incomplet şi părtinitor" pe care îl face locuitorilor regiunii Sylhet din Bangladesh, prezentîndu-i ca "simpli şi needucaţi". Cu toate acestea, personajele romanului sunt departe de a fi simple, iar autoarea este şi ea departe de a avea o viziune simplistă. Nu ştim dacă Monica Ali se foloseşte de noua problemă orientală sau de gustul european pentru exotic, cert e că, înainte de a fi polemic sau exotic, Brick Lane este un roman profund şi sincer despre natura umană. Nu este nici primul şi nici ultimul, am spune.

Povestea pare simplă: Nazneen, născută în Bangladesh, ajunge să locuiască în Londra, în urma unei căsătorii aranjate. Cartierul Brick Lane (Banglatown) este o lume copleşitoare pentru "fata de la ţară", la fel cum este şi viaţa de familie alături de Chanu, un bărbat bătrîn şi caraghios, învinsul prin excelenţă. Cu toată agitaţia inutilă şi grotescul său, Chanu ajunge să iasă din tipologie, surprinzînd cu momente lucide şi clare, care spun mai mult chiar decît intenţionează autoarea. La fel se întîmplă cu doamna Islam, vecina respectabilă (dar şi cămătăreasă), care are momente de slăbiciune şi tandreţe ce nu pot fi comparate decît cu momentele de răutate şi ipohondrie.

Cum putea fi prevăzut, toate personajele romanului sunt prinse între poziţii opuse, nu numai între lumea orientală, de acasă, şi cea europeană, despre care nu ştiu şi nici nu vor să ştie foarte multe. Schimbul de scrisori între Nazneen şi sora sa, Hasina, care ocupă o parte importantă în structura romanului, arată nu numai lumea sălbatică de acasă, dar o determină pe cea dintîi să se elibereze de soartă. În principal, exotismul din Brick Lane constă în această concepţie despre soartă, chiar mai mult decît în descrierea amănunţită a felurilor de mîncare, a sari-urilor sau redarea discursurilor extremiştilor musulmani(care apar aproape inocenţi, victime ale înţelegerii eronate şi ignoranţei). Cînd Nazneen nu mai aşteaptă ca lucrurile să se întîmple (nu mai este Cea-Lăsată-În-Voia-Sorţii), ci are destulă energie să le îndeplinească ea însăşi, se poate să ne fi pierdut deja răbdarea datorită ritmului frustrant de lent.

Calitatea principală a romanului este empatia: înţelegere faţă de personaje, înţelegere faţă de circumstanţe, împreună cu o viziune echilibrată, deşi accentuată feminist în unele situaţii. Monica Ali scrie despre toleranţă fără să o predice, cu un umor care face din "drama emigrantului" o poveste complexă, cu luciditate şi atenţie la detalii.

Brick Lane pune, aşadar, mai curînd întrebarea "Cine suntem noi?" decît "Cine sunt ei?", fiind nu numai agreabilă ca lectură, ci şi neliniştitoare.