„A scrie înseamnă întotdeauna a structura un delir.” [Citeste tot Articolul]
Elixirul dragostei, unicornul roz care aleargă zglobiu pe câmpia gri a cinismului și realității. [Citeste tot Articolul]
O colecție de 8 povestiri, toate având loc în kibbutzul Ykhat sau în împrejurimi, Între prieteni a fost o surpriză plăcută pentru mine deoarece, pe tot parcursul lecturii, am avut zâmbetul larg întipărit pe chip. Și asta nu pentru că evenimentele descrise în carte ar fi comice, nici pe departe. Lejeritatea stilului, personajele pe care le-am îndrăgit instant și întâmplările cât se poate de normale m-au binedispus și au făcut în așa fel încât să nu las cartea jos până ce nu am terminat-o. [Citeste tot Articolul]
Un fost star rock descoperă limitele începând de la care este dispus să-și trădeze sora, cercetătoare pasionată de parazitologie care, la rândul ei, ajunge în zona-limită a moralității anilor 2000, acolo unde gesturile din dragoste și instinctul de reproducere sunt separate meticulos. [Citeste tot Articolul]
Dacă ar fi să fac rezumatul rezumatului, v-aș spune doar atât: un Tom Sawyer israelian se îndrăgostește, primește o bicicletă în dar care îi aduce numai necazuri și care îi complică prea mult existența, pentru ca în cele din urmă totul să se rezolve cu bine printr-o întâlnire accidentală.
N-ați înțeles nimic, nu-i așa? [Citeste tot Articolul]
Portocala mecanică, romanul pe care Anthony Burgess nu l-a considerat a fi capodopera sa, a atins de-a lungul anilor statutul de roman-cult datorită violenței duse la extrem, prezentă în diverse stadii și forme și care și-a lăsat amprenta atât asupra cititorilor cât și a lumii literare.
„Hotel Iris” a văzut prima dată lumina tiparului în 1996, scriitoarea sa, Yōko Ogawa, fiind foarte apreciată în Japonia unde a cules numeroase și prestigioase premii pentru lucrările sale. Din păcate pentru mine și pentru critică Hotel Iris a trecut precum o pisică neagră în noapte – aproape neobservată, deși este cea mai tradusă carte dintre operele autoarei.
Copyright ©2011 Bookblog.ro