bookblog.ro

Trebuie să vorbim despre Kevin

Scris de • 23 July 2009 • in categoria

Titlu: Trebuie să vorbim despre Kevin
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2009
Traducere: ,
Numar pagini: 517
ISBN: 978-973-88759-0-6

(sau cumpără aici ediţia în limba engleză)

În acest roman epistolar, Lionel Shriver (pe numele ei adevărat Margaret Ann Shriver) încearcă să răspundă unei întrebări care nu a încetat să-i frământe pe părinţii de pretutindeni: cât de responsabili sunt ei de acţiunile copiilor lor? A declanşat o vorbă sau un gest al meu fiara care se dovedeşte a fi fiul meu? Ar fi trebuit să fiu mai atent sau poate, dimpotrivă, mi-am copleşit copilul cu prea multă afecţiune? Sunt vinovat pentru comportamentul lui?

Scrisorile introspective ale Evei Khatchadourian către fostul său soţ, Franklin, sunt o disecţie ale vieţii sale de familie, de la apariţia în scenă a fiului ei, Kevin, şi până după ce acesta, adolescent, comite o crimă asemănătoare masacrului de la Colombine, în care îşi ucide cu sânge rece câţiva colegi, o profesoară şi un angajat al cantinei şcolii. Nu este vorba despre o predică la adresa portului de armă (Kevin, de fapt, nu-şi ucide colegii cu o armă de foc), ci îngrijorarea sinceră a unei mame care se vede pusă în faţa unei situaţii oribile şi întrebându-se dacă nu cumva aceasta este rezultatul calităţilor ei deficitare de mamă şi, mai ales, a faptului că, încă de la început, a avut sentimente contradictorii cu privire la maternitate. Căci şocant - şi pentru ea şi pentru noi - este că se poate întâmpla ca o mamă să nu simtă nicio emoţie în faţa propriului copil, sau mai mult, chiar să-l displacă.

Ambivalenţa naratoarei este un subiect sensibil, un tabu care nu cadrează foarte bine cu idealul feminin al maternităţii. Eva crede că fiul pe care tocmai l-a născut este nu numai apatic şi anormal, ci chiar un monstru, iar ceea ce trebuie, cred, reţinut, este faptul că avem de-a face doar cu o variantă a povestirii, soţul Evei, Franklin, foarte ataşat de Kevin, ar avea o cu totul altă părere.

Este de înţeles de ce Eva se simte măcinată de vină. Caracterul deviant al lui Kevin nu poate fi decât efectul eşecurilor sale ca mamă. Pe de altă parte, din scrisorile către bărbatul pe care-l iubeşte, nu este totuşi convinsă că natura şi educaţia sunt singurele responsabile de conturarea caracterului unui copil. Ce ne spune Eva printre rânduri este şi că un copil se poate naşte pur şi simplu viciat, iar dragostea necondiţionată capătă noi valenţe.

Comportamentul lui Kevin este asemănător aceluia unui psihopat, iar încercarea de a-i înţelege acţiunile este scopul suprem al confesiunilor Evei. Sabotor, deloc afectuos şi plin de ură, aşa apare fiul cel mare al familiei. Singurele momente în care afişează nevoia de dragoste este atunci când este bolnav. Prin descrierea comportamentului lui, naraţiunea câştigă în tensiune, foarte bine dozată de la începutul până la sfârşitul cărţii. Cartea e,d e fapt, un studiu psihologic, care îl face pe cititor să treacă printr-o gamă foarte largă de emoţii, de la repulsie la compasiune, de la vină la conştientizarea unor demoni.

"M-am făcut roşie ca racul şi atunci am simţit ceva neplăcut. Îl schimbasem deja de două ori. Stătea cu picioarele încrucişate pe podea, iar eu l-am ridicat în picioare de mijloc şi am tras un scutec ca să m-asigur. M-am pierdut cu firea.

* Cum reuşeşti? Am ţipat. Abia mănânci câte ceva, de unde vine?

Un val de căldură mi-a străbătut trupul şi abia am remarcat că băiatul era acum în aer cu picioarele atârnând deasupra covorului. [...] Nu există alt mod de a spune lucrul acesta. L-am aruncat până la jumătatea camerei. A aterizat cu zgomot în marginea mesei din oţel inoxidabil. Capul îi era aplecat întrebător, de parcă ar fi fost interesat în sfârşit de ceva, apoi a alunecat pe podea".

    Categorie: | Autor: | Editura:



    Citeste cele 10 COMENTARII si spune-ti parerea!

    1. Iuli@ spune:

      recenzie despre romanul asta nu a mai fost?mi se pare ca da,doar ca cine a publicat-o atunci citise cartea in engleza.sunt destule carti in librarii,de ce va repetati?

      raspunde

      • Ioana spune:

        Cred ca faci o confuzie, Iuli@.
        Oricum, a fost foarte interesanta cartea. Genul ala despre care ai vise ingrijoratoare noaptea :)

        raspunde

        • Iuli@ spune:

          stiu genul asta de carti,am facut The Fifth Child la scoala,la engleza.E ca lumea:).Poate fac o confuzie,dar tin minte sa fi citit o recenzie despre romanul asta chiar aici,in care au fost redate pasaje in engleza.In fine,mai conteaza?Tot mi-o cumpar:))

          raspunde

    2. ionuca spune:

      Tocmai azi am terminat de citit The Fifth Child – Doris Lessing, o carte mai subtirica, dar care aduce mult cu Kevin sau, ma rog, Kevin aduce mult cu ea. Daca vrei sa o citesti, ti-o imprumut cand ma intorc in Bucuresti. Zau ca nu stiu de mi se pare asa fascinant acest subiect al copiilor-monstri :D

      raspunde

    3. alexa spune:

      pe mine m-a ravasit complet. credeam ca e doar un thriller. dar e mult mai mult. e america si conditia femeii si nature vs nurture..foarte destept scrisa si cu un deznodamant naucitor. eu chiar nu ma asteptam la asa ceva.

      raspunde

    4. Anda spune:

      ASta e o carte extraordinara – mi-a placut si m-a prins cum putine carti au mai reusit pana acum. Ma bucur ca ati recenzat-o si aici :)

      raspunde

    5. Pingback: Interviu Lionel Shriver

    6. Pingback: Ce am citit ultima data?? | 7864 | Page 54 | iDieta.ro Forum

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro