Titlu: Omul suspendat
Autor: Saul Bellow
Rating:
Editura: Litera
Anul aparitiei: 2018
Traducere: Nadina Visan
Numar pagini: 208
ISBN: 978‑606‑33‑2663-9

Omul este la fel de bun ca ceea ce iubește. — Saul Bellow

Mă conving de tot mai dese că oamenii au nevoie de literatura clasică și nu pentru a-și gâdila orgoliile de cititori, ci pentru că în ea se ascunde grăuntele unui adevăr demult uitat: suntem cu toții oameni. Atunci când îmbrățișezi narațiunea unui roman gândit în altă epocă simți că există loc de mai multă valoare, de mai multă credință. În acele clipă de satisfacție estetică te poți liniști și respira departe de tumultul megalopolisurilor, te poți regăsi pe tine.

Dar care e principala provocare în cazul acestor cărți? În cazul meu e timpul. Da, aceste cărți se citesc greu, cer anumite condiții pentru a le savura, sunt nemiloase și ți se impregnează în creier mult timp de acum înainte. Sau te lasă pustiit, ceea ce nu e un scenariu prea fericit.

După câțiva ani în care am înotat în adâncurile literaturii clasice ruse, am decis că e momentul să trec și pe alte continente. După ce l-am descoperit pe William Saroyan cu Tânărul neînfricat de la trapezul zburător și alte povestiri, tradus într-o manieră impecabilă la Editura Litera, în colecția Clasici moderni, am decis să fac cunoștință cu alte titluri din aceeași serie. Privirea mea s-a oprit peste titlul Omul suspendat semnat de romancierul Saul Bellow, pe care nu-l mai citisem anterior. Volumul este tradus de Nadina Vișan în aceeași colecție a celor de la Litera.

Să purcedem la a-l cunoaște pe autor. Pentru cine nu știe de Saul Bellow, acesta a fost unul dintre cei mai cunoscuți scriitori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1976. Conform detaliilor existente, acesta s-a născut în Lachine, Québec (Canada) într-o familie de evrei, emigrați din Sankt Petersburg, Rusia. La vârsta de 9 ani, familia acestuia s-a mutat în Chicago, Illinois (SUA), unde Bellow urmează cursurile Universității din Chicago, dar renunță și își ia un B.A. în sociologie și antropologie la Universitatea Northwestern. Anume Chicago devine locul unde se desfășoară acțiunea majorității scrierilor sale. S-a decis să devină scriitor după ce a citit romanul clasic al lui Harriet Becher Stowe Coliba unchiului Tom.

Omul suspendat este primul roman semnat de acest autor, pe care-l citesc. Știu că nu am o scuză să amân clasicii, dar iată că a venit momentul când trebuie să gust stilul lui inconfundabil. Când spun asta mă refer la stilistica discursului acestuia, la maniera în care își construiește istoriile, dar mai ales la maniera în care își prezintă personajele.

În centrul acțiunii îl avem pe Joseph, un om suspendat, un om ale cărui ratări sau eșecuri au devenit o stare bine-meritată de amnezie. Acesta își așteaptă ordinul de înrolare în rândurile armatei și încearcă să depisteze în care moment a devenit atât de apatic. Soția acestuia pare a fi total detașată de stările lui și rutina îi înghite nemilos.

Romanul – jurnal al lui Bellow este o expresie dezinvoltă a stării de suspendare, pe care o încearcă fiecare persoană la un anumit moment în viață. Cert este că această suspendare are la Bellow dimensiunea unei depresii renegate. De fapt, aș merge până la a spune că Joseph este o societate pusă pe pauză. O țară în care oamenii au renunțat să mai spere. Așa se face că lectura acestui jurnal este profund încărcată de sentimentul unei tăceri inutile. Nu știi dacă vrei să compătimești personajul principal sau să-l blamezi, să îi împarți trăirile sau să-l scuturi bine ca să iasă din acel bulion cald al nepăsării.

Revenind la stilul lui Bellow, îl văd ca fiind incisiv, unele scene sunt vii și colorate, altele trec bine în cromatica sepia a reliatății. Omul suspendat este un exercițiu de rememorare a unor vremi în care lupta se ducea pe toate fronturile: personal și civic. Romanul este probabil o mică ușă prin care să aflăm ce simțeau oamenii ancorați în acele timpuri.

Sentimentele mele față de această carte sunt împărțite. Pe de o parte, mi-a plăcut narațiunea destul de stabilă a autorului, maniera în care jonglează cu emoțiile subiecților implicați. Pe de altă parte, am luptat cu senzația persistentă de plictiseală a personajului. E dificil să digeri apatia acestuia, iar dacă ai preferințe față de dinamism și ritmicitate, atunci această carte riscă să nu intre în preferințele tale.

Omul suspendat este o exemplificare a daunelor cauzate de așteptare. Cum acest fenomen primitiv de a aștepta poate trezi apatie, renunțare, dezamăgire. Saul Bellow ne-a demonstrat că uneori nu războiul este răul major, ci tăcerea dinaintea acestuia poate fi factorul nociv prioritar.

Și, pe final, cui aș recomanda această carte? Celor îndrăgostiți de literatura americană a deceniilor de aur. Celor care își doresc o plăcere estetică și nu o intrigă dezlânată. Sau poate, celor care vor cărți bune de digerat mental.