Titlu: Simetria dorințelor
Autor: Eshkol Nevo
Rating:
Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2019
Traducere: Ioana Petridean
Numar pagini: 348
ISBN: 978-606-779-605-6-X

„...nu cred că este o simplă coincidență faptul că cele mai puternice și trainice prietenii se nasc ori în timpul liceului, ori în vacanțe, tocmai pentru că atunci oamenii au mai mult timp liber.”

Îmi beau ceaiul tare la geamul unui bloc cu 9 etaje. Am pus cartea alături și încerc să-mi împachetez simțămintele într-o folie de cadouri frumoase. Am pus punctul unei lecturi care, sinceră să fiu, m-a prins de la primul rând. Nu știu ce mi-aș fi dorit mai mult de la o primă incursiune în literatura israeliană contemporană. L-am cunoscut pe Eshkol Nevo prin romanul său Simetria dorințelor, care a apărut la câțiva ani distanță de primul său volum tradus în română Trei etaje, tot la editura Humanitas, în aceeași colecție Raftul Denisei. Și pentru că prima sa carte a trecut cumva pe lângă mine, fapt pe care o să-l repar cât de curând posibil, am decis să-i descopăr scriitura pornind de la acest al doilea roman.

Pentru început e cazul să menționăm că acest roman a primit Premiul ADEI-WIZO în Italia și a ajuns finalist la Kritikerpreis der Jury der Jungen Kritik în Austria. Evident, o astfel de faimă a generat și necesitatea de a-l traduce în mai multe limbi de circulație internațională, astfel încât, actualmente, se consideră a fi un veritabil best-seller. Dar să lăsăm laudele bine-meritate și să purcedem la analiza propriu-zisă a cărții. În prim plan, îi avem pe cei patru prieteni din Haifa: Churchill (pe numele adevărat Yoav Alimi, tânăr și ambițios avocat), Yuval Fried (vocea naratorului și cronicarul istoriei), Amichai (tânăr tătic de gemeni și soț protector, dar neînțeles) și Ofir (specialist în publicitate și, undeva pe la mijlocul cărții, un ardent fan al credinței budiste). Gașca de bărbați tineri își trăiește destinul într-o comuniune, care ar putea să pară de o perfecțiune aparte. Sunt uniți, conectați la o viziune de ansamblu, dar, în egală măsură, destul de diferiți cât să se combine perfect.

Paralelismul în care se complac, îi aduce uneori în pragul disperării, reamintindu-le că și o prietenie are de cele mai multe ori o limită a acțiunilor. Fiecare dintre ei duce o dramă în spate, dar dorințele refulate sunt imposibil de ascuns. Iată că ajung să-și pună pe hârtie visurile în momentul când urmăresc Campionatul Mondial de Fotbal (o paradigmă destul de inedită și extrem de masculină, dacă mă întrebați pe mine). Ce nu știu cei patru e faptul că aceste visuri vor fi luate în derâdere de destin, justificând acel motto universal: Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, fă-ți planuri!

Pentru că nu sunt o fană a spoilerelor sau a destăinuirii integrale a miezului unei povestiri, o să vă menționez câteva lucruri sine qua non de care să țineți cont când începeți această carte. În primul rând, atenție mare la detalii și anume la cele care vi s-ar părea nesemnificative, deoarece anume ele construiesc fundalul de ansamblu, chintesența istoriei. A doua fază este să aveți răbdare, deoarece Nevo scrie destul de încărcat, uneori crescând ritmul, alteori lăsându-l să se transforme într-un râu lent, încrezut. Nu în zadar Nevo este privit ca un autor reformator și aici le voi da dreptate celor de la Livres Hebdo, care au menționat că acest autor „este, incontestabil, liderul noii generații de scriitori a Israelului”.

Nevo este un observator rafinat al spiritului uman, unul care nu-și menajează personajele, ci care le despoaie arătându-le fața reală fără o mască a comodității și confortului. Este de departe unul dintre naratorii care m-au cuprins, m-au învăluit într-o stare plăcută de interes dezinvolt față de persoana mea de cititor. Imaginați-vă că deveniți, alături de autor, un observator al motricității eroilor. Sunteți lăsat să-i observați până în măduva oaselor, chiar și în cele mai acute temeri sau în stările lor proaste. Nu cred că poți aștepta ceva mai multe de la o experiență de lectură.

Reiterând, țin să menționez că Simetria dorințelor este o carte a eșuării și regăsirii sinelui, un fel de confesiune pe patru voci, un fel de microscop social în care se observă stratificarea unor probleme individuale (tragediile personale ale protagoniștilor) și fundalul social de ansamblu (să nu uităm că romanul avansează în realitățile unui Israel combatant, în care nu se mai sfârșesc conflictele armate). Nevo a devenit grație acestei cărți unul dintre favoriții mei din literatura contemporană și nu mă sfiesc să afirm acest lucru, deoarece tandemul nostru cititor – autor s-a potrivit de minune.