Cronicile Marţiene

Titlu: Cronicile Marţiene
Autor: Ray Bradbury
Rating:
Editura: Leda
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Mihai Dan Pavelescu
Numar pagini: 272
ISBN: 973-102-002-0

Când am început să citesc prima oară poezii eram nerăbdătoare să împărtăşesc tuturor în aşa-numitele comentarii ceea ce pricepusem eu. Înfloream frazele de mai mare dragul şi mergeam cu imaginaţia de multe ori dincolo de punctul în care se oprise autorul. Mai târziu am învăţat să le citesc şi să tac. Nu mai ajungeam în vârful care se deschidea în faţa ochilor uimiţi. Pricepeam mai mult şi începusem să îmi înţeleg condiţia de cititor.

Cam acelaşi lucru mi-a venit să fac după ce am terminat ultimele rânduri din Cronici Marţiene. Cum să recenzez un întreg volum de poezii? Să mă apuc să povestesc despre ce e vorba, aşa cum ne întreba pe la facultate unul dintre profesori? Nu prea ar avea sens. Tematica nu-i specială: acelaşi conflict între umanitate şi alte civilizaţii, cu finalul evident al distrugerii celei marţiene. Plictisitor, ar spune unii... dar aşa cum fiecare poezie de dragoste, de exemplu, e unică, şi despre acest sentiment vor curge în continuare râuri de cerneală atâta timp cât va dăinui omul, la fel există motive sf despre care se va scrie mereu şi niciodată la fel.

(Citeşte mai departe pe secţiunea de SF şi Fantasy)

Spune-ti parerea!

Cronicile Martiene

Titlu: Cronicile Martiene
Autor: Ray Bradbury
Rating:
Editura: Leda
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Mihai Dan Pavelescu
Numar pagini: 272
ISBN: 973-102-002-0

Când am început să citesc prima oară poezii eram nerăbdătoare să împărtăşesc tuturor în aşa-numitele comentarii ceea ce pricepusem eu. Înfloream frazele de mai mare dragul şi mergeam cu imaginaţia de multe ori dincolo de punctul în care se oprise autorul. Mai târziu am învăţat să le citesc şi să tac. Nu mai ajungeam în vârful care se deschidea în faţa ochilor uimiţi. Pricepeam mai mult şi începusem să îmi înţeleg condiţia de cititor.

Cam acelaşi lucru mi-a venit să fac după ce am terminat ultimele rânduri din Cronici Marţiene. Cum să recenzez un întreg volum de poezii? Să mă apuc să povestesc despre ce e vorba, aşa cum ne întreba pe la facultate unul dintre profesori? Nu prea ar avea sens. Tematica nu-i specială: acelaşi conflict între umanitate şi alte civilizaţii, cu finalul evident al distrugerii celei marţiene. Plictisitor, ar spune unii... dar aşa cum fiecare poezie de dragoste, de exemplu, e unică, şi despre acest sentiment vor curge în continuare râuri de cerneală atâta timp cât va dăinui omul, la fel există motive sf despre care se va scrie mereu şi niciodată la fel.

[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!

Vrăjirea

0
Autor: Herman Broch
Rating:
Editura: Leda
Anul apariţiei: 2007

Traducător: Corneliu Papadopol 448 pagini ISBN: 978-973-102-023-5

Pret: 32,00 lei

Exerciţiu de imaginaţie

V-a întrebat vreodată cineva, poate chiar voi înşivă, de unde vine răul? Pe cît de multe teorii şi dezbateri există, pe atît e de greu de dat un răspuns. Dar dacă am trăi într-o lume ideală, în care oamenii să pună mai des întrebări despre existenţa lor decît despre ultimele bîrfe mondene, romanul Vrăjirea ar fi una din cărţile pe care le-aş recomanda ca răspuns. Mai mult, această carte ar ilustra, în aceeaşi lume ideală, cel puţin o parte din lecţiile de psihologie din licee şi facultăţi.

Spun asta pentru că Herman Broch reia, cu mijloacele literaturii, ce a făcut psihanaliza la început de secol, cu mijloacele ştiinţei (şi nu numai): printre altele, descrie dorinţe ascunse, felul în care sunt stîrnite şi ce fel se exprimă ele în comportament. Practic, povestea care se petrece într-un mic sat de munte reia traseul dinspre exterior (ce fac cei implicaţi) spre interior (ce simt ei), dar şi pe cel dinspre individ spre specie. Cititorul se află în rolul unui arheolog - sau analist - care are la dispoziţie diferite fragmente cu care poate construi întregul. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Mefisto

Titlu: Mefisto
Autor: Klaus Mann
Rating:
Editura: Leda
Anul aparitiei: 2006
Numar pagini: 366
ISBN: 978-973-102-009-9

(sau cumpără aici ediţia în limba engleză)

Faptul că e cunoscut ca "fiul lui Thomas Mann" sau "homosexualul sinucigaş" aruncă o umbră nedreaptă asupra operei scriitorului Klaus Mann.Iar faptul că Mefisto este o carte cu teză (fără milă împotriva nazismului) atrage atenţia de la calităţile ei indiscutabile: portrete care stîrnesc curiozitatea, adîncime psihologică, ironie (aceasta din urmă atît de răutăcioasă, încît îi va incomoda, poate, pe cititorii obişnuiţi cu scrisul detaşat, subţire, înţepător).
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!

Jucătorul

Titlu: Jucătorul
Autor: Fiodor M. Dostoievski
Rating:
Editura: Leda
Anul aparitiei: 2004
Traducere: Ecaterina Şişmanian, Eugen Barbu
Numar pagini: 160
ISBN: 973-86879-0-X

Nici măcar pentru marii scriitori (sau poate mai ales în cazul acestora) creditorii nu obişnuiau să aibă milă. În 1866, Dostoievski lucra la Crimă şi pedeapsă, neglijând un alt contract a cărui scadenţă se apropia. Contractul respectiv stipula ca în cazul în care autorul nu respectă termenul, editorul să primească dreptul de a-i publica operele fără nici un onorariu timp de 9 ani. Datorită presiunii condiţiilor pe care le-am menţionat, Jucătorul e scris în doar 26 de zile.

Planul povestirii exista încă din 1863, aşa cum este descris într-o scrisoare către N. Strahov : "Subiectul povestirii este următorul: un tip de rus din străinătate. (") Am luat o fire spontană, un om dezvoltat în multe privinţe dar nedefinit în nici o direcţie, care şi-a pierdut credinţa şi nu îndrăzneşte să nu creadă, care se revoltă împotriva oricărei autorităţi, dar se teme de ea. (") Iar chestia cea mai importantă e că toată seva lui vitală, puterile, furia, curajul au fost cheltuite la ruletă." [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Septembrie în Shiraz

0Autor: Dalia Sofer
Rating:
Editura: Leda
(ediţia în limba engleză)

Roman semi-autobiografic, Septembrie în Shiraz spune povestea unei familii care alege exilul vieţii petrecute în teroare. Dalia Sofer, bazându-se pe experienţa personală, scrie Septembrie în Shiraz, rememorând momentul în care, la zece ani, i-a fost încarcerat tatăl, ca mai apoi, la ieşirea acestuia din închisoare, părinţii ei să fugă peste graniţă pentru a ajunge în America.

Isaac Amin, evreu bijutier, se trezeşte într-o dimineaţă că este luat de noua conducere revoluţionară şi dus la închisoare. Din acest moment, familia acestuia nu va mai şti ce se întâmplă cu el mai bine de un an. În închisoare, Isaac cunoaşte atât durerea fizică, cât şi cea sufletească, fiind dezbrăcat şi descusut de către anchetator până la ultimul său gând. Soţia Farnaz, copila Shirin şi adolescentul Parviz vor trebui să înveţe să se descurce singuri, într-o lume care nu le mai aparţine. Singura consolare este că tânărul se află în America, ferit de Gărzile Revoluţionare.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Londra însângerată

0Autor: Geoff Nicholson
Rating:
Editura: Leda

Una din trăsăturile omului contemporan este uşurinţa de a amesteca, adesea fără noimă, comportamente contrarii. Putem asculta meditativi o simfonie la filarmonică, dar, la o adică, un concert de trance nu e neapărat de refuzat. Putem admira, în egală măsură, pe Dostoievski şi pe Dan Brown. Putem să milităm pentru protecţia mediului, în timp ce, á la Al Gore, locuinţa noastră consumă cât o unitate militară. Cam pe aceste nisipuri mişcătoare îl găsim şi pe autorul Londrei însângerate. Tot oscilând între a scrie un roman pornografic şi a desena în culori tari un oraş antropofag, Geoff Nicholson a rămas în pană de benzină pe un teren narativ incert (care numai literaturii bune nu aparţine), unde spaţiul dintre acuplările spumoase este umplut cu nonsensuri cu pretenţii filozofice, nederanjate de vreo boare de talent.

Într-o asemenea zonă, naratorul nu poate fi altfel decât fad, indecis, opera devenind, în lipsa vreunei linii directoare, o masă amorfă, imposibil de digerat. Sedus de lumea pe care el însuşi o plăsmuieşte, naratorul plonjează în ea, renunţând la orice autoritate. De la prima pagină până la ultima, totul se petrece pe o orizontală a semnificaţiilor. Nu ai ce învăţa de la un astfel de narator în blugi, care pare că onanizeză împreună cu personajele lui, al căror lexic cuprinde în jur de 500 cuvinte, din care un însemnat procent desemnează diverse părţi anatomice şi variate procedee de utilizare a acestora.
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 9 COMENTARII si spune-ti parerea!