Concurs cărți Fantasy
Scris de Andreea Chebac • 23 November 2012 • in categoria Concursuri
Dacă sunteți iubitori de romane Fantasy, avem un concurs pentru voi. Doritorii pot concura pentru două romane fanatsy de la editura Litera: Blestemul lupilor, de Andrea Cremer și Hex Hall, de Rachel Hawkins.
Pentru a câștiga, povestiți-ne care a fost cea mai bună carte Fantasy pe care ați citit-o și de ce. Așteptăm răspunsurile voastre în comentarii.
Concursul va dura o săptămână. Mult succes !
Câștigător: Roxana
Citeste cele 17 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Iulia Dromereschi spune:
Ufff. Cere-mi să decid care dintre cărțile fantasy citite a fost cea mai ”bună” – e ca și cum ai cere unei mame să -și aleagă copilul preferat! Aș putea spune (la fel ca mama cu pricina) care a fost cartea fantasy cea mai bine construită, cu cele mai realiste personaje, cu cea mai clar interconectată lume sau cele mai originale întâmplări/reacții — însă așaaa, pe nepusă-masă, să derulez lista și să pun degetul în dreptul unui item… ah. De dragul discuției, voi spune prima carte a trilogiei His Dark Materials a lui Phillip Pullman. Asta pentru că nu e nici prea-prea, nici foarte-foarte, nici călare, nici pe jos, ci numai bună atât pentru ”începători”, cât și pentru veteranii într-ale Fantasy-ului. Bonus, ideea de a avea un daemon; e ca și cum ar primi un animal de companie înzestrat cu suflet și proprietăți supranaturale. Hell yeah :D
-
gabriela spune:
Stiu ca ma indepartez la ani lumina de orice originalitate, dar trebuie sa dau Cezarului ce e al Cezarului. Cea mai buna ramane trilogia lui Tolkien, Stapanul Inelelor.
O lume in care parca ti-ar placea sa traiesti, personaje bine conturate, un stil de a povesti care te captiveaza, dar iti da si un confort ca la gura sobei, cand afara ninge.-
pauna oana spune:
Imi doresc si eu trilogia.poate o gasesc maine la targ.nu cred ca o sa dorm in noaptea asta de emotie:D
-
-
Cristina spune:
Pentru mine romanele lui Bulgakov raman o sursa imensa pentru imaginatie, stil si semnificatii. Desigur e vorba si de ”Maiestrul si Margareta”, ”Inima de caine”, ”Oule fatale” pe care le-am citit inca din adolescenta, dar mi-s dragi si acum, pentru ca sunt mereu actuale.
-
pauna oana spune:
singura carte fantasy pe care am citit-o a fost Despartirea de L.J.Smith.imi place genul,dar nu-mi permit sa cumpar.
-
Simona spune:
Genul fantasy nu m-a atras în mod deosebit, nu am căutat anume astfel de lecturi, dar întâmplarea a făcut să descopăr câteva cărţi care, după mine, s-ar putea încadra în acest gen, poate datorită modului “diferit” în care au fost scrise, a unei atmosfere aparte în care ne introduc, citindu-le parcă în grabă – sorbind fiecare cuvânt şi, în acelaşi timp, dorindu-ne să continue, să nu se termine prea curând :)
Între acestea, trebuie să le menţionez pe următoarele, care m-au impresionat – neavând curajul să aleg una singură:
“Parfumul”, de Patrick Suskind
“La traversee du temps”, de Yasutaka Tsutsui
“În zahăr de pepene”, de Richard Brautigan -
roxana spune:
la moda sunt vampirii si mie imi plac dar nu “cei din ziua de azi” care fug dupa fete nu sa le suga sangele ci doar sa se indragosteasca si ….stim cu toti aceste tipuri de vampiri. mie imi place un vampir Lestat eroul unor cartilor din seria “Cronicile vampirilor” .cartea preferata a carui erou este ar fi in principal cea care ii poarta numele “Vampirul Lestat” nu vreau sa va conving de ce imi place spun doar ca transformarea sa il poarta dea lungul unui drum plin cu dileme si mistere cum ar fi originile si motivul pentru care a fost “cel ales” acest “Ucigas de lupi” cauta esenta si motivul vietii infrunta vampirii ce i se impotrivesc doar pentru ca stie sa traiasca in epoca sa si trece neobservat chiar daca pare a duce viata unui om normal.
-
Patty spune:
Cea mai buna carte fantasy pe care am citit-o este “Urzeala Tronurilor” de G. R. R. Martin. Mi-a placut foarte mult datorita complexitatii actiunii si personajele numeroase si foarte bine conturate. M-a captivat de la primul capitol si, desi are un numar impresionant de pagini, cartea m-a tinut cu sufletul la gura pe tot parcusrul lecturii.
-
Ursu George spune:
Maestrul si margareta e ceva fantistic in genul fantastic…. Iar din cei actuali Andrei Kurkov combina perfect relitatea cu fantasticul.
-
Nathy spune:
Trebuie sa recunosc ca nu sunt o impatimita a genului fantasy, dar intamplarea a facut sa primesc imprumut o carte, cu un amalgam de personaje “pestrite”, pe care, vrei nu vrei, o data adus laolalta cu ei, te simti impins sa ii urmezi, mai ales cand cartea promite ca ” unul dintre ei ascunde cea mai intunecata taina dintre toate”.
De altfel, cred ca si titlul cartii, “Calatoria mincinosilor”, si lectura in sine m-au castigat, pentru ca iti solicita atentia, permanent fixata pe personaje si pe dialogurile dintre ei, incercand sa faci distinctia dintre adevar si minciuna.Asadar romanul fantasy care nu ma asteptam sa ma surprinda atat de mult se numeste “Calatoria mincinosilor” de Karen Maitland, si sunt sigura ca daca as fi rasfoit Tolkien, acum as fi scris despre una dintre cartile lui.
-
Urmuz spune:
Cea mai bună carte fantasy pe care am citit-o, este, de departe, “Stăpînul inelelor”. Şi fac această afirmaţie cunoscînd majoritatea operelor fantasy scrise vreodată. Mi-au trecut prin mînă Jordan, Martin, Pratchett, Rowling, Abercombie, Ende, Lewis etc. Tolkien nu este numai un deschizător de drumuri, punînd bazele fantasy-ului modern, el reînvie mitul. El frînge dimensiunea realităţii, îl plasează pe cititor în irealitatea imediată, într-un fel de spaţiu al sacrului, încărcat de nostalgie şi de sentimentul REcunoaşterii. Întreaga lume născută “din cînt” îşi are rădăcinile profund ancorate în chiar mitologia umanităţii. Autorul pur şi simplu creionează o istorie epică, măreaţă, zbuciumată şi a naibii de nostalgică a unei amintiri de mult uitate, care s-a pierdut undeva prin materialul nostru genetic- am resimţit acut acest sentiment de fiecare dată cînd am recitit opera lui Tolkien. Ar mai fi multe de spus la “de ce”-ul acesta. Frumuseţea frustrantă… aplecarea înspre a visa, confruntarea aproape cosmogonică a Binelui şi Răului, o însumare de stări şi de sentimente care mai că îmi pun un nod în gît şi o durere vie în spatele retinei, de îmi spun că am atins cine ştie ce chatarsis, cînd de fapt e momentul ăla sumbru cînd mă trezesc şi spun cu amărăciune “O viaţă de naraţiuni!”
A, da! că era să uit. Aud tot felul de opinii care mai de care. Cum că Jordan l-a detronat pe Tolkien, cum că acesta din urmă în comparaţie cu Martin e insipid, găunos, alb-negru, desuet. Nu contest faptul că literar Martin şi Jordan dispun de artificii şi stiluri care…ACUM aproape 70 de ani nu existau! Contest însă aceste diferenţieri pur subiective şi în necunoştinţă de cauză, care vizează esenţa, opera în sine. -
lorena spune:
The golden compass – Busola de aur, Philip Pullman
Sunt convinsa ca cine iubeste lectura genului fantasy a pastrat o legatura profunda cu copilaria, insa romanul “Busola de aur” si continuarea sa in urmatoarele doua romane, “Pumnalul diafan” si “Ocheanul de chihlimbar” care impreuna formeaza trilogia “Materiile intunecate”, atrage si persoane care au lasat demult in urma lor adolescenta. O lume magica compusa din clanuri de vrajitoare, ursi polari cu armura, savanti ce custodesc secretul prafului exceptional, daimon, dimensioni paralele, dar care au legaturi stranse si cu viata reala, ating lumea noastra si idealurile umane: cautarea si descoperirea adevarului, reprezentat de praful care are puteri ce poate schimba lumea, daca va fi folosit de eroina, ajutata in aventura sa de busola de aur(un instrument capabil sa determine adevarul). Scriitorul pune in discutie teme importante ca: religia (Magisterum si controlul total asupra lumii), razboiul, cercetarea stiintifica, legatura vitala dintre sufletele pereche (reprezentarea personalitatii fiecarei persoane printr un daimon), biruinta binelui asupra raului (obtinuta prin sacrificii, tenaci tate si curaj), experimente pe copii in numele stiintei. Intr un univers multiform, impanzit de personaje geniale si creaturi ciudate, eroina trebuie sa faca alegeri importante si dureroase in acelasi timp, dar binefacatoare pentru lumea din care face parte si pentru cresterea personala, prin explorari si interogari interne intense intr un mix de filosofie, misticism, religie, istorie. Chiar daca este un roman fantasy, multe situatii se regasesc in lumea reala, iar Pullman a fost atat de dibaci sa construiasca un univers de magie si reflectii,ca rezultatul este o forza intelectuala care merita a fi citita la orice varsta. -
Liliana spune:
“Este atat de liniste aici, este cel mai linistit loc de pe pamant!” (Calauza, 1979)
Calauza este filmul regizat de Andrey Tarkovskiy iar povestea filmului este scrisa de ARKADI si BORIS STRUGATSKI, cei care au scris romanului “PICNIC LA MARGINEA DRUMULUI”.
Cei care n-ati vazut fimul, cititi cartea, iar cei care l-ati vazut, cititi cartea cu voce tare si veti simti cum incetul cu incetul intrati in “Zona” intr-o stare la fel de apasatoare ca cea sugerata in filmul lui Tarkovskiy, imaginatia fiecarui cititor va reprezanta “calauza” spre experientele greu de exprimat in film dar atat de subtil exprimate in carte, asa cum o face un SF de cea mai buna calitate.
Raman cu capul in nori si zic si eu, precum Redrick: “Fericire pentru toţi, pe gratis, si hai sa nu plece nimeni suparat!”
-
alexandra spune:
Cea mai buna carte pe care am citit-o este “Ritualul” din seria cercul secret de L.J Smith.Mi-a placut atat de mult incat nu am mai putut s-o las din mana pana nu am terminat-o de citit.Cartea m-a impresionat profund a avut de toate:romantism,suspans,actiune. Deocamdata n-am citit decat acest volum,dar astept sa-mi cumpar si celelate doua volume sa vad ce se mai intampla in continuare cu Cassie.
-
Oana spune:
Cartea care mie mi se pare cea mai interesanta carte de tip fantasy este “Luminile Nordului” – de Philip Pullman.
Este o carte foarte frumoasa si o recomand oricui sa o citeasca, o combinatie interesanta intre mintea creativa a copiilor si sentimentul dorului de copiilarie al adultilor, o carte plina atat de drama cat si de comedie, atat de fantezie cat si de realitate. Cu toate acestea…abia astept sa cumpar si celalalte 2 volume scrise, sa vad prin ce intamplari neobisnuite va mai trece Lyra!
cris spune:
23 November 2012 | 8:28 am
Nu e cea mai buna, dar e prima pe care am citit-o si care a avut cel mai mare impact asupra mea, facandu-ma sa iubesc acest gen.
E vorba de Sabia lui Skryling, de Rose Estes si Tom Wham, apărută la Nemira, în 1994. Are un univers specific mitologiei nordice, cu troli, vrăjitoare, orci şi războinici înarmaţi cu săbii magice. La un moment dat, are o apariţie frumoasă chiar şi zeul Thor.
Pentru mine, a fost un fel de aperitiv care mi-a deschis pofta pentru Lord fo The Rings si toate celelalte.