Clocot

0
Autori: Martin Walser
Rating:
Editura: All
Anul apariţiei: 2002
Traducător: Victor Scoradeţ
272 pagini
ISBN: 973-8171-47-4

Romanul Clocot continuă povestea familiei Halm, în acelaşi stil narativ rece şi neîndurător, aproape satisfăcut de propria cruzime. Helmut Halm îndură încă o serie de umilinţe, de data aceasta în California, unde se mută pentru un semestru, ca să predea cursul de conversaţie în limba germană. Pe lîngă diferenţele culturale, care îi hrănesc ruminaţiile, profesorul Halm trebuie să facă faţă şi unei pasiuni tîrzii pentru o studentă. Ridicolul situaţiei este construit minuţios: întîi, obiectul înflăcărării lui Halm este studenta americană tipică, etichetată de restul lumii drept "frumoasa proastă"; apoi, Halm se crede singurul care vede adevărata inteligenţă şi sensibilitatea fetei bogate; în fine, luxurianta lui fantezie are în realitate un corespondent palid. Teama lui Halm de ridicol, întoarcerea situaţiilor pe toate părţile, impresia că intenţiile îi sunt transparente pentru ceilalţi fac povestea ambiguă.

Pe de-o parte, perspectiva narativă joacă obiectivitatea (relatarea la persoana a III-a, folosirea impersonalului), însă pe de alt parte, ea traduce viziunea pe care o are Halm asupra realităţii. Întreaga istorie californiană este perspectiva unui Halm-EL, foarte rar îl vedem pe Halm prin ochii celorlalte personaje (care nu sunt nici ele demne de încredere). Cititorului nu îi este permis să se îndepărteze de realitatea văzută de Halm, astfel că, pînă la urmă, tot ceea ce putem şti este ceea ce gîndeşte personajul despre el însuşi şi despre acţiunile sale. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!

Mefisto

Titlu: Mefisto
Autor: Klaus Mann
Rating:
Editura: Leda
Anul aparitiei: 2006
Numar pagini: 366
ISBN: 978-973-102-009-9

(sau cumpără aici ediţia în limba engleză)

Faptul că e cunoscut ca "fiul lui Thomas Mann" sau "homosexualul sinucigaş" aruncă o umbră nedreaptă asupra operei scriitorului Klaus Mann.Iar faptul că Mefisto este o carte cu teză (fără milă împotriva nazismului) atrage atenţia de la calităţile ei indiscutabile: portrete care stîrnesc curiozitatea, adîncime psihologică, ironie (aceasta din urmă atît de răutăcioasă, încît îi va incomoda, poate, pe cititorii obişnuiţi cu scrisul detaşat, subţire, înţepător).
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!

Visul lui Bruno

Titlu: Visul lui Bruno
Autor: Iris Murdoch
Rating:
Editura: Univers
Anul aparitiei: 1978
Traducere: Dana Crivat
Numar pagini: 398
ISBN: 9780099285373

(ediţia în limba engleză)

Lumea descrisă de Iris Murdoch, aşa cum poate fi ea cunoscută în Fiul cuvintelor sau Marea, marea, este una complexă, pe alocuri întunecată şi mereu plină de întrebări. Criticii au găsit în opera sa influenţe ale filosofilor ca Platon sau Sartre, şi ale scriitorilor ca Proust şi Shakespeare. Tot ei au numit-o şi "scriitoare moralistă". Motivul este simplu: indiferent de oraşul în care trăiesc sau de clasa socială căreia îi aparţin, cele mai multe din personajele sale sunt prinse într-o încercare de a-şi răscumpăra greşelile trecutului.

Visul lui Bruno nu face excepţie de la tiparul mai sus menţionat. Axul poveştii este Bruno Greensleave, un bătrân bolnav, aflat pe patul de moarte. Singurele sale preocupări par a fi rămas doar pasiunea pentru păianjeni şi colecţia sa de timbre. În afara lor mai posedă doar dorinţa de a-i explica fiului său iubirea pe care a purtat-o pentru două femei. Această dorinţă este cea care declanşează împletirea destinelor a două cămine: cel al lui Miles - fiul lui Bruno şi cel al lui Danby - ginerele său. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Trebuie să vorbim despre Kevin

Titlu: Trebuie să vorbim despre Kevin
Autor: Lionel Shriver
Rating:
Editura: Vellant
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Ioana Predoiu, Ioana Vilcu
Numar pagini: 517
ISBN: 978-973-88759-0-6

(sau cumpără aici ediţia în limba engleză)

În acest roman epistolar, Lionel Shriver (pe numele ei adevărat Margaret Ann Shriver) încearcă să răspundă unei întrebări care nu a încetat să-i frământe pe părinţii de pretutindeni: cât de responsabili sunt ei de acţiunile copiilor lor? A declanşat o vorbă sau un gest al meu fiara care se dovedeşte a fi fiul meu? Ar fi trebuit să fiu mai atent sau poate, dimpotrivă, mi-am copleşit copilul cu prea multă afecţiune? Sunt vinovat pentru comportamentul lui?

Scrisorile introspective ale Evei Khatchadourian către fostul său soţ, Franklin, sunt o disecţie ale vieţii sale de familie, de la apariţia în scenă a fiului ei, Kevin, şi până după ce acesta, adolescent, comite o crimă asemănătoare masacrului de la Colombine, în care îşi ucide cu sânge rece câţiva colegi, o profesoară şi un angajat al cantinei şcolii. Nu este vorba despre o predică la adresa portului de armă (Kevin, de fapt, nu-şi ucide colegii cu o armă de foc), ci îngrijorarea sinceră a unei mame care se vede pusă în faţa unei situaţii oribile şi întrebându-se dacă nu cumva aceasta este rezultatul calităţilor ei deficitare de mamă şi, mai ales, a faptului că, încă de la început, a avut sentimente contradictorii cu privire la maternitate. Căci şocant - şi pentru ea şi pentru noi - este că se poate întâmpla ca o mamă să nu simtă nicio emoţie în faţa propriului copil, sau mai mult, chiar să-l displacă. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 10 COMENTARII si spune-ti parerea!

Lupul de stepă

Titlu: Lupul de stepa
Autor: Herman Hesse
Rating:
Editura: RAO
Anul aparitiei: 2002
Traducere: George Gutu
Numar pagini: 224
ISBN: 973-576-432-6

(ediţia în limba engleză)

Noica spunea că în ceea ce priveşte literatura, trebuie mereu să te afli în avans. Timpul nu poate fi pierdut, astfel că autorii mari trebuie citiţi periodic, iar în ceea ce priveşte restul autorilor trebuie urmate sfaturile celor în care ai încredere.

Nu ştiam de îndemnul acesta, dar m-am găsit de curând la a treia citire a Lupului de stepă. Întâia dată l-am citit pe nerăsuflate, prinsă de atmosfera intensă descrisă prin întorsături frumoase ale frazei şi ale ideilor (ceea ce cu siguranţă este şi meritul traducătorului), în vreme ce următoarele dăţi mi-au oferit ocazia de a descoperi noi detalii. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 9 COMENTARII si spune-ti parerea!

Sora Katiei

0Autor: Andrés Barba
Rating:
Editura: Vellant
Anul apariţiei: 2009
Traducător: Luminiţa Voina-Răuţ
182 pagini
ISBN:978-973-7984-12-4

Andrés Barba este un scriitor de 35 de ani, născut la Madrid, cu studii de filologie şi filosofie, iar Sora Katiei a apărut pe când el avea doar 26 de ani, acesta fiind al doilea roman al său. Cu aceste date preliminare, nu puteam să nu fiu curioasă în legătură cu această carte, mai ales că un scriitor celebru, Mario Vargas Llosa, îl lăudase pentru definirea perfectă a lumii sale ficţionale. Şi mai era ceva: cum ar fi putut un bărbat tânăr să zugrăvească un întreg univers din perspectiva unei puştoaice de 14 ani?

Sora Katiei ne introduce într-o lume perversă, în care accesele de duioşie sunt retezate crunt şi, în acelaşi timp, luate ca pe un bun veşnic. Nu poţi să rămâi impasibil în faţa revărsării de bunătate într-o lume care ar legitima, de fapt, contrariul. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Prin faţa ochilor

0
Autor: Laura Kasischke
Rating:
Editura: Vellant
Anul apariţiei: 2008
Traducător: Luana Schidu
272 pagini
ISBN:978-973-88758-5-2

Deşi scris la rece, într-un ritm egal, romanul Prin faţa ochilor este o poveste cu morală. Ar putea suna, pe scurt, astfel: toate greşelile cool din tinereţe se întorc să-ţi bîntuie viaţa adultă. Cel puţin, aşa i se întîmplă Dianei, "o mamă din clasa de mijloc", cu o viaţă paşnică, lipsită de evenimente.

Tabloul idilic contrastează cu adolescenţa Dianei, din care citim fragmente, frînturi, scene destul de obişnuite pentru profilul de "adolescentă rebelă", aşa cum îl ştim din filme, alte cărţi sau viaţa reală: un tatuaj, flirturi neruşinate, o prietenă cu care se află în simbioză, veri toride, un avort. Evenimentul bonus îl reprezintă crima la care este martoră, împreună cu prietena ei cea mai bună: un coleg de-al lor intră în liceu cu o armă şi împuşcă orice îi iese în cale. De altfel, această scenă reprezintă miezul vinovăţiei şi dezintegrării psihice de mai tîrziu. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!