Un roman foarte provocator. Dar nu provocator în sensul de scandalos, ci provocator pentru minte. Dacă n-aș fi știut că a fost nominalizat în 1975 la premiul Nebula, un premiu acordat romanelor SF, l-aș fi considerat pur și simplu un roman de ficțiune și probabil că nu mi-aș mai fi bătut mintea să caut alte informații. Însă nominalizarea lui la acest premiu (pe lângă premiul National Book Critics Circle, premiu dat de critici – a nu se confunda cu National Book Award, un premiu ai cărui nominalizați sunt stabiliți de un juriu format din scriitori, pe lângă care au fost incluși, începând cu 2013, și critici literari, bibliotecari sau librari) - m-a îndemnat să apelez la atotputernicul Internet pentru a vedea ce și cum. [Citeste tot Articolul]
0Autor: E. L. Doctorow
Rating: 
Editura: Leda
E. L. Doctorow scrie cu un fel de vitalitate care face ca fabulaţiile lui istorice (spun fabulaţii fără intenţii peiorative) să apară vehemente, teziste, demonstrative. În Cartea lui Daniel, în spatele naratorului confuz şi instabil, se află patosul care a făcut unele voci să-l considere pe Doctorow un scriitor politic. Însă vitalitatea şi implicarea mi se par a fi semne ale fascinaţiei pentru istoria reală, şi nu un interes modest, ci genul de pasiune măreaţă care îl face pe cel în cauză să ceară tot mai mult de la obiectul pasiunii sale.
În ce îl priveşte pe Doctorow, nu e un lucru rău: pasiunea sa pentru istorie îl face să ajungă la construcţii istorice proprii, începînd cu sîmburele de adevăr şi ajungînd la poveşti mai credibile decît cea de la care a pornit, îl face să aibă o viziune generală, coerentă, să stăpînească situaţii şi personaje aparent fără efort. Pe scurt, spre deosebire de alţi autori de ficţiune istorică, E. L. Doctorow nu dă impresia de impostură sau de încă unul care a descoperit şi dezvăluie conspiraţii odioase.
[Citeste tot Articolul]
0Autor: E. L. Doctorow
Rating:
Editura: Leda
Aparent, cu cît ne îndepărtăm de secolul XX, cu atît avem tendinţa să îl recuperăm în ficţiune, să îl imaginăm sau să apelăm la reprezentări deja comune, confortabile, care arată că pe-atunci era mai bine, cu alte cuvinte, avem tendinţa de a-l idealiza. Romanul lui E. L. Doctorow, apărut în 1975, tratează chiar acest pe-atunci era mai bine, cu referire la America din primele două decenii ale secolului, cu o excelentă economie în mijloace şi un stil pe cît de onest, pe atît de clar.
Citind strict pe această linie a iluzionării, pe-atunci nu era mai bine. Începutul secolului XX în America, arată romanul lui Doctorow, înseamnă rasism, înseamnă sărăcie şi mizerie, înseamnă inegalitate şi discriminare. Pe de altă parte şi poate mai important, anii ragtime sunt ei înşişi un amestec de realitate şi ficţiune, o lume în care orice este posibil, prin urmare, în care se pot pune speranţe în orice imposibilitate, în care se crede sincer şi se trăieşte impulsiv.
[Citeste tot Articolul]
Copyright ©2011 Bookblog.ro