8 greșeli gramaticale frecvente
Scris de Ovidiu Leonte • 20 March 2014 • in categoria Recomandari
Notă:
Multe dintre greșelile la care face referire acest articol sunt, în acest moment, reglementate de Academia Română (A.R.), deci scoase oficial de sub ingrata calitate de „greșeală”. Am vrut însă să scriu despre ele, în primul rând pentru a-mi exprima dezacordul față de această eroare administrativă, izvorâtă – cred eu – din dorința A.R. de a acoperi incultura maselor, și în al doilea rând, din pricina faptului că pomenirea lor în cât mai multe locuri ar putea avea – cel puțin așa sper – un efect de corectare a lor la nivelul persoanelor care scriu și vorbesc, ignorându-se astfel unele decizii discutabile.
1 decât versus doar
S-a dezbătut mult în ultima vreme această greșeală, în special pentru că a fost folosită de o doamnă care se afla, la acel moment, în fruntea ministerului învățământului. Corect este ca decât să fie folosit împreună cu o negație (cu excepția formulării de tipul: „Decât sărac și bolnav, mai bine bogat și sănătos”), spre deosebire de doar, care trebuie folosit fără negație. Următoarele două propoziții reprezintă exemple de utilizare corectă a celor două adverbe: „Nu vreau decât un bilet și „Vreau doar un bilet.
2 care versus pe care
Știm deja. Mulți politicieni ne-au spus-o: „Greșelile care le-am făcut…” sunt în primul rând gramaticale. Pentru că sunt greșelile pe care le-au făcut. Una dintre cele mai celebre greșeli de acest gen este versul din melodia Un 2 și trei de 0 a celor de la B.U.G. Mafia: „Nu e nimic în lumea asta la fel / ca viața care-o am în cartier”. Prima audiție a acestei melodii a fost pentru mine și prima oară când am auzit această greșeală. Din păcate nu și ultima.
3 mi-ar plăcea versus mi-ar place
Da, mi-ar plăcea ca mult mai mulți scriitori și vorbitori de limbă română să înțeleagă că aceasta este forma corectă, și nu mi-ar place. Nu prea înțeleg de unde vine tendința de a greși în ce privește acest tip de verb (spun „tip” pentru că mai este și cazul, spre exemplu, al verbului a apărea, cu forma corectă va apărea și nu va apare), însă știu că trebuie să ne ghidăm după infinitivul verbului.
4 eu continuu
Această greșeală poate fi întâlnită foarte des, chiar și la unii scriitori (categorie în care, de această dată, îi voi include pe toți cei ce scriu fie cărți, fie pe bloguri sau altfel de site-uri, fie prin ziare, dar și pe cei care traduc filme) educați, cu studii superioare în domeniul literar. Pentru toți cei care ajung în situația de a conjuga acest verb, ar trebui să țină minte că forma corectă și normală a verbului a continua la persoana întâi singular este eu continui. Definiția din dicționar a cuvântului continuu este: CONTÍNUU, -UĂ, continui, -ue, adj. (Adesea adverbial) Care are loc fără întrerupere, care se prelungește fără pauză; neîntrerupt, neîncetat, necurmat.
5 din cauza versus datorită
Des întâlnită, formularea datorită este folosită din ce în ce mai mult în construcții a căror conotație este negativă. Spre exemplu, „Datorită bolii, omul a murit”. De fapt, omul nu a murit datorită bolii, ci din cauza ei. Eventual, „datorită medicamentelor, omul s-a vindecat de boală”. În urma utilizării de-a lungul veacurilor a celor două forme în situații diferite, respectiv datorită în formulări pozitive, iar din cauza, în formulări negative, cele două variante s-au consacrat ca atare, iar utilizarea celor două forme în conotații inverse creează confuzie.
6 funcție de
În timpul relatărilor anumitor evenimente, se ajunge în punctul în care trebuie explicat că unele lucruri sau evenimente sunt determinate de starea altora. Respectiv, mărfurile ar putea avea prețuri mai mari sau mai mici, în funcție de calitatea acestora. Prețurile se vor stabili deci, nu funcție de calitate, ci în funcție de ea. Aceasta este o greșeală care zgârie foarte tare urechea celui care o aude, deci cu cât va fi mai rar folosită, cu atât mai bine.
7 majoritatea oamenilor sunt de părere…
Eu nu fac parte dintre oamenii care sunt de părere… Asta deoarece majoritatea este de părere, nu sunt de părere… Pentru că este o majoritate, nu mai multe, chiar dacă acea majoritate este a oamenilor. Confuzia este, totuși, de înțeles, dar pentru cei care se simt tentați să folosească forma greșită, am o recomandare: încercați să înlocuiți majoritatea cu casa (evident, și sunt de părere cu a luat foc sau cu altceva). Atunci greșeala va fi evidentă.
8 tra’fic sau trafi’c
Este vorba de accent. Atunci când o marfă este traficată, vorbim despre trafi’c. Dacă este implicată poliția rutieră însă, vorbim despre tra’fic rutier. Nu avem aici de-a face cu forme reglementate de A.R., ci cu forme admise de cei ce le folosesc în vorbirea liberă. În ultima vreme însă, toate tipurile de trafic au devenit trafi’c.
Știu că sunt numeroși cei care s-au obișnuit atât de mult să facă aceste greșeli, încât versiunile corecte le vor părea de fapt ca fiind greșite. Totuși cred că prioritatea ar trebui să o aibă corectitudinea exprimării și nu felul în care ne sună din obișnuință. Am scris acest articol pentru că, din păcate, citesc multe cărți în care descopăr o parte dintre aceste greșeli și încă vreo câteva.
Citeste cele 25 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
-
rica spune:
Partea cu “majoritatea” nu e tocmai precisa. DOOM accepta ambele variante. In plus, DOOM-ul accepta astfel de situatii doar pentru ca ne plac noua neologismele, intrucat formularea este preluata din limba engleza.
ex: The majority is/are pleased. (Majoritatea e multumita/Majoritatea sunt multumiti).
ex.2: The police is three blocks away (Politia – ca institutie). The police have come. (Politia – prin reprezentatii ei, ofiteri – a venit.)
Majoritatea oamenilor mananca??? Sa inteleg ca majoritatea mananca si oamenii se uita?
Recomandarea mea umila e sa folositi ambele variante, fara jena.
Si trebuie mentionat ca este adevar si in ce scrie adriatika, mai sus.
-
-
Ovidiu Leonte spune:
Interesant. Îmi place ideea. În unele cazuri îmi sună și mie la fel de bine așa, dar să accept varianta asta ar însemna să contrazic ceea ce am spus în încheierea articolului, anume „că prioritatea ar trebui să o aibă corectitudinea exprimării și nu felul în care ne sună din obișnuință”! Totuși, mi-ar plăcea o să văd o părere academică, având în vedere că ceea ce am scris aici știu, practic, din școală.
-
Cristina spune:
Referitor la greseala nr. 7(cea cu majoritatea) cred ca aveti dreptate dvs.,d-le Leonte.Analizand exemplul de mai sus ,cel cu cartofii,vin si zic: Cine este stricata? Raspund: Majoritatea. Care majoritate? A cartofilor.Deci ,facand acordul dupa regulile gramaticale (cat imi mai amitesc si eu din gramatica invatata acum vreo 50 de ani), ar iesi cam asa: Majoritatea cartofilor este stricata… si ,pe cale de consecinta,minoritatea cartofilor este buna . O fi bine asa???!!! In alta ordine de idei, va felicit pentru postare si mai astept si alte greseli,ca sant facute cu duiumul .
-
Ovidiu Leonte spune:
Uau! Asta e ceea ce se cheamă pasiune pentru greșeli.
Mulțumesc pentru atâtea intervenții. Aștept, pe de altă parte, sugestii. Se apropie 8 Martie, cine știe, poate mai scriem un articol. :)
-
-
-
Ioan spune:
Un articol foarte frumos, care subliniază perfect chinurile la care este supusă săraca noastră limbă. Felicitări ! Îmi este frică, totuși, că exact cei cărora le-ar fi de folos nu frecventează acest site .
Ca sugestie: aș mai adaugă si deja celebrul “vroiam” sau lipsa virgulei după substantivele în acuzativ (greșeală prezentă mai ales pe FB).
De asemenenea, sunt curios de cum ați trata greșeala, relativ acceptată, a folosirii cuvântului “locație”, cuvânt ce a primit sensul de loc determinat, abia prin 2009, el neavând aceasta semnificație in Dex ’98. -
ady spune:
Unele dintre aceste greseli imi zgarie si mie si nervul optic si pe cel auditiv, dar fara sa ma duca la isterie. Greseala care ma aduce pe mine in pragul isteriei este inlocuirea cuvantului “experienta” cu “expertiza”. Mor, pur si simplu.
-
Ildiko spune:
La aceasta greseala mi se face si mie rau! Eu sunt unguroaica din Banat,dar tare ma supara felul in care vorbec limba romana cei care o au limba materna.O intrebare inocenta:pe cei din redactiile din televiziuni nu-i triaza nimeni?Fac niste greseli elementare,mai ales la scrierea si pronuntia numelor si localitatilor straine.
-
-
x spune:
Laudabila initiativa, ramane sa te si documentezi inainte de a scrie. “Majoritatea” poate foarte bine sa aiba verb la plural – e vorba de acordul dupa inteles. Nu mai scrie dupa ureche!
-
Cristina spune:
Aici va dau dreptate.Cred si eu ca acordul se face dupa inteles. Insa in exemplul dat cred ca acordul cu majoritatea ” suna” mai bine,daca vrei sa accentuezi faptul ca: “cea mai mare parte ” a oamenilor este de parere ca… si nu ca: toti oamenii ar fi de parere ca…
E…o parere.
-
-
Andra spune:
În construcțiile alcătuite din substantive care exprimă o cantitate ( majoritate, mulțime etc. ) cu rol de subiect, urmate de atribut la plural, acordul formal e concurat de acordul după înțeles, combinat cu acordul prin atracție.
O mulțime de copii a participat la examen. / O mulțime de copii au participat la examen. ( Corecte sunt ambele propoziții. )
Majoritatea copiilor a participat la examen. / Majoritatea copiilor au participat la examen. ( Corecte sunt ambele propoziții. ) -
diacritica spune:
Octavian, tot în şcoală ai învăţat (pe lângă acordul strict gramatical de care te cramponezi aici) că în limba română există şi acord după înţeles – explicat foate bine de Ion Coteanu în “Gramatică, stilistică, compoziţie” (rezumat: http://diacritica.wordpress.com/2009/10/28/majoritatea-o-gramada-de-o-multime-de-si-un-singur-predicat/). Asta ca să-ţi dau “referinţa academică” – altminteri uşor găsibilă pe net.
Altfel: nu poţi să înlocuieşti “majoritatea” cu “casa” – or fi ele ambele de singular şi feminin, dar au trăsături semantice diferite. Or acordul după *inţeles* tocmai la asta se referă: la semantică; nu doar la categoriile gramaticale.
În plus, dacă spui “Majoritatea oamenilor este de acord.”, ar trebui să spui şi “Majoritatea oamenilor este şatenă.”. Că nu e doar singular, mai e şi feminin. Sau nu? De asemenea, dacă am luat în braţe acordul gramatical (şi nu-i mai dăm drumul), ar trebui să avem următorul dialog:
– Îi cunoşti pe băieţii ăştia?
– Da, o cunosc pe majoritatea. /vs/ Da, îi cunosc pe majoritatea.
Sau: O cunosc pe majoritatea băieţilor din clasa lui Ionel.
Căci, nu-aşa, “majoritatea” e singular şi feminin şi atunci când e complement direct, nu doar când e subiect.(Despre Ion Coteanu, aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Coteanu.)
-
Ovidiu Leonte spune:
Răspund la acest comentariu, dar el este valabil pentru mai multe.
Vă mulțumesc tuturor pentru comentarii. Înțeleg că punctul 7 nu face, în mod corect, obiectul acestei liste. Totuși, mă bucur că l-am strecurat, pentru că am avut ocazia să mă corectez.
Am citit articolul de pe diacritica și am înțeles și acest punct de vedere, pe care însă, te înșeli, nu l-am studiat în școală. Dimpotrivă, tocmai din școală știu (greșit sau, mai bine spus incomplet), că acordul gramatical este cel corect, nu cel semantic. Mi-a fost corectată această „greșeală” cu ajutorul notelor mici. Asta e. Mă bucur că am avut ocazia mai târziu să-mi însușesc regula.
-
-
-
Ovidiu Leonte spune:
… vezi Nota. Exact la asta mă refer. În acest moment, forma „eu continuu” este corectă, alături de „eu continui”. Această formă totuși („eu continuu”) zgârie infernal timpanul. Eu unul, nu cred că o voi folosi vreodată decât pentru a o combate.
Mulțumesc pentru comentariu.
-
-
Zina spune:
Mi-ar place să văd decât articole ca acesta care l-ai scris aici ! Eu continuu să mă îngrozesc datorită apariției frecvente a acestor greșeli, chiar dacă majoritatea oamenilor sunt de părere că nu este întotdeauna așa de grav, ci e funcție de cine le comite… :D
-
Cristina spune:
Imi place mult ideea.Ati cumulat in acest comentariu toate greselile.Felicitari!
-
MihaelaR spune:
Buna ziua.
Am nevoie de ajutor in legatura cu o formulare.
Cum este corect?Spre a ne darui pentru totdeauna dragostea unul celuilalt sau Spre a ne darui pentru totdeauna dragostea unuia celuilalt?
Va rog sa ma ajutati.
Multumesc anticipat! -
Ovidiu Leonte spune:
Pentru ca prima formulare să fie corectă, o virgulă trebuie plasată înainte de „unul”:
Spre a ne dărui pentru totdeauna dragostea, unul celuilalt,
iar pentru ca cea de-a doua formulare să fie corectă, virgula trebuie mutată după „unuia”:
Spre a ne dărui pentru totdeauna dragostea unuia, celuilalt;
totuși, permite-mi să sugerez o formulare mai naturală (valabil dacă nu este un vers într-o poezie):
Spre a ne dărui unul altuia, pentru totdeauna, dragostea. -
Paula spune:
Bună ziua!
În legătură cu „majoritatea” vă scriu…
Când substantivul colectiv (majoritate, mulțime, stol, grup) este însoțit de determinanți la plural, acordul se face cu determinantul la plural, deci nu cu subiectul, ci cu atributul.
Exemplu: majoritatea nemților e blondă. Nu „sună” nicicum. De fapt, nemții sunt blonzi, nu?
Vă doresc o zi minunată! :)
adriatika spune:
20 March 2014 | 1:11 pm
După o profă în care am încredere: http://diacritica.wordpress.com/
(După mine, “majoritatea” cere acord la singular numai când înseamnă, de exemplu, “majoritatea parlamentară”, adică atunci când e (parţial) sinonim cu grup (grupul majoritar). În situaţiile alelalte mie-mi pare că predomină ideea de indivizi luaţi unu’ câte unu’ şi care împreună fac ceva sau sunt cumva. Majoritatea [cartofilor] sunt stricaţi. Nu majoritatea [cartofilor] este stricată, pen’ că cartofii nu se adună în grupuri. Şi nici reclamele.)