Fuck the cool. Spune-mi o poveste.
Scris de Raluca Alexe • 21 February 2008 • in categoria Lit. contemporana
Autor: Costi Rogozanu
Rating: 
Văzând un astfel de titlu, gândul mi-a zburat inevitabil la un autor rebel, împotriva "sistemului", care "militează" împotriva degradării spirituale pe care o produce bonton-ul; mi-am închipuit o proză ieşită din comun, subiecte "nemaiabordate" şi personaje inedite. Nu m-am înşelat foarte mult, atâta doar că autorul vine cu o abordare a ficţiunii pe care eu nu am mai întâlnit-o.
Costi Rogozanu face distincţia între legal fiction şi illegal fiction. Literatura legală este cea obişnuită, întâlnită pe toate drumurile, literatura "cool", acceptată şi lăudată (atunci când este cazul). De cealaltă parte, literatura ilegală este cea care apare în urma despartirilor de orice fel; este cea născută din depresie şi singurătate. Despărţirea determină căderea în realitate, produce adevărata literatura:
"Despărţirile produc multă, multă literatură. Multă de duzină, multă patetică, cu adevărat comică, cu adevărat scârboasă, uneori un soi de pungă de vomă după o criză de rău de înălţime. E foarte probabil să găsiţi mai departe (adică mai în spate) exact asta."
Iată deci, în mare, care este tema celor zece povestiri ce marchează debutul în beletristică al autorului: despărţirea. Povestiri ce seamănă cu "articolele din Cosmo în care n-ai vrea să te regasesti cu nici un chip." Trădare, mesaje trimise pe ascuns "altuia", pretexte pentru a cuceri un tip inaccesibil, gelozie extremă (puţin neverosimilă totuşi), răsturnări de situaţii şi de orientări sexuale, amintiri, situaţii penibile, regrete şi multe altele din problemele cu care se confruntă o relaţie.
Actualitate. Asta am simţit citind povestirile. Ca şi cum trecând pe lângă cupluri pe stradă aş fi avut posibilitatea de a citi gândurile celor doi şi de a descoperi dedesubturi ale relaţiei pe care nici ei nu le cunosc. M-am simţit complice, regasindu-mă vag în câteva situaţii sau anticipându-le pe altele.
Pe de altă parte m-am simţit bine văzând că cel puţin în privinţa "prozei ieşite din comun" nu mă înşelasem. Nu îmi aduc aminte vreo carte în care să întâlnesc un astfel de amalgam de tehnici narative, şi nu mă refer doar la schimbările bruşte ale perspectivei ci şi la introducerea de sms-uri, de pagini de jurnal sau gânduri din viitor. Dat fiind faptul că totuşi sunt povestiri şi nu un roman din care să nu mai înţelegi cine, despre ce vorbeşte, aceste procedee nu deranjează. Pe mine mai mult m-au deranjat câteva elemente de vocabular, pe care nu prea le aprob, în ciuda actualitatii lor. Bănuiesc însă că efectul nu ar fi fost acelaşi dacă ar fi lipsit.
Un alt lucru care mi-a atras atenţia este coperta. De unde spuneam intr-un articol că alegerea copertilor nu mi se pare una inspirată în prea multe din cazuri, colajul de pe coperta la Fuck the cool. Spune-mi o poveste s-a dovedit a fi, ce-i drept, privind retrospectiv, o metaforă foarte reuşită a cărţii. Sau poate am eu o imaginaţie prea bogată?
Scrisă de Raluca Alexe
Citeste cele 19 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Anca R spune:
Hmmm. N-am citit cartea, dar pot spune ca titlul m-ar fi facut sa ma astept la cu totul altceva decat povesti despre despartire.
Referitor la titlu, pot spune – Da, nu vreau sa ma apropii de literatura cool, de intorsaturile de fraze neasteptate, de cuvintele goale, dar aranjate inteligent. Eu vreau povesti. Povesti fericite, triste – povesti sa fie, nu insiruiri de cuvinte.
-
james crissilv spune:
o sa cumpar cartea sa o citesc. asta numai pentru ca ii apreciez pe aceia ce scriu pe aici.
o zi minunata iti doresc -
Ela spune:
Cartea are un titlu care socheaza cu scopul de a-ti starni curiozitatea. Titlul te duce cu gandul la un roman ce se vrea a fi “mai cu mot” decat altele, te duce cu gandul la un roman tipic postmodernism. Cat despre coperta, are acelasi efect ca si titlul cartii.
Adevarul e ca m-ai facut sa vreau sa-l citesc. :) -
Raluca spune:
James Crissilv, Jen, Ela, ma bucur mult ca v-am facut curiosi :). In cazul asta cred ca va veti bucura sa stiti ca autorul si-a anuntat participarea la Schimbul de Carti de pe 2 martie.
Eugen: cei doi sunt imbracati absolut diferit, ceea ce sugereaza diferentele dintre eroii povestirilor; sunt fotografiate doar picioarele, pentru ca in carte vezi cat de greu este sa stii ce e in sufletul si in mintea altei persoane.
In loc de bust (locul unde se afla inima si mintea) ai pe cineva care priveste in oglinda retrovizoare, deci in spate, ceea ce te duce cu gandul la amintiri; in plus, vede un apus, ceea ce se leaga de conceptul de amintiri, fapte “apuse”, dar ar putea sa se lege si de tema povestirilor, despartirea. Iar daca te uiti la ce are in fata, vei vedea un cer mohorat (sunt deci 3 poze), ceea ce exprima starea de spirit a unora dintre personaje.
Sau s-ar putea sa am eu o imaginatie prea bogata :D .
Anca, intr-adevar, titlul nu prevesteste tema povestirilor, insa te ajuta sa ghicesti stilul. Eu zic ca sunt povesti, nu insiruiri de cuvinte.
-
Ela spune:
Presupun ca la schimbul de carte din Bucuresti. Eu stau taman in Arad asa ca nu am cum sa ajung sa-l cunosc. Maybe some other time…
-
Eugen spune:
Titlu este inteligent si pare extrem de catchy, aproape ca un slogan, ce probabil va vinde foarte bine cartea. Cred c-o sa incerc sa fac si eu rost de carte. Sper numai sa nu creada vanzatoarea ca o injur… Asa ca Fuck the cool, Dar inca astept povestea…
-
Alina spune:
“In cazul asta cred ca va veti bucura sa stiti ca autorul si-a anuntat participarea la Schimbul de Carti de pe 2 martie.” Presupun ca nu la Iasi, nu? :(
Cartea ar putea sa marcheze inceputul unui nou curent in literatura, prin folosirea unor elemente de vocabular care au deranjat-o putin pe autoarea reviewului( probabil fuck, cool, trendy), inserarea de texte sms… Mie mi se pare un volum interesant, cu un tilu si o coperta bine gandite, si l-as citi oricand cu mare placere.
-
Anodos spune:
CR este un neo-bonjurist, un stangist dandy, un vrednic exemplar al “comunismului caviar”. Un fratior mai mare al tristei vedete Bucurenci.
Interesant la aceasta specie e cum simuleaza ea revolta. Ai zice ca sunt singurii nemultumiti de pe aceasta lume, desi oportunismul ii face sa fie printre cei cu “standing”-ul cel mai ridicat.
O frauda a imaginarului. Simulacru de literatura, de viata, de om.
-
Ilie Catrinoiu spune:
Anodos, astia simuleaza revolta prin opulenta civilizatiei pe care o manifesta, dar care e lipsita de cultura!
Berdiaev le-a facut bine portretul!
-
Roxa spune:
Nu ma-ntereseaza cine-a scris-o, cum e cine-a scris-o, cu cine seamana cine-a scris-o. Eu am citit-o si a cam taiat in carne cruda. Oftam din doua in doua randuri. Cu toate astea, nu stiu ce efect ar putea avea actualitatea cartii asupra cuiva care nu-ntelege situatiile, si nu din lipsa de neuroni sau capacitate de empatie, ci pur si simplu din lipsa de.. nu-i asa.. experiente similare.
-
Dana spune:
Cartea asta a fost ca un dezastru de la care nu-ti poti lua ochii. Se poate si mai rau? No way! Da, se poate! Neasteptat de slaba, nerealista. Si chiar daca nu ai trait… experiente similare, un autor bun ar trebui sa te faca sa simti cartea si actiunea, sa te atraga in ea. But what do I know.
-
evaziuni spontane spune:
I-aş acorda un rating de 2,5 cărţii dlui Rogozanu. Aţi făcut o recenzie prea finuţă( elegantă) pentru limbajul şi superficialitatea cărţii, trebuia să fiţi mai aspră.:)
Eugen spune:
21 February 2008 | 10:37 am
Wow ce nume de carte! Orice despartire este o batalie pierduta pe frontul nevazut al destinului, insa chiar daca titlul e o metafora nu prea vad legatura intre coperta si subiectul cartii.