Titlu: Autostrada Lincoln
Autor: Amor Towles
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2023
Traducere: Mina Decu
Numar pagini: 712
ISBN: 978-606-43-1546-5

În romanul Autostrada Lincoln, Towles dă dovadă de o bogăție creativă desăvârșită și de o imaginație impecabilă. Dincolo de faptul că romanul are o distribuție de personaje absolut memorabile, călătoria pe „autostrada Lincoln” continuă să deraieze într-o sumedenie de „teme” secundare, noi intrigi și noi personaje, noi întâmplări și învățături.

Eu am simțit cartea precum o aventură alături de eroi dintre cei mai nebănuiți, cu povești captivante și efervescente, într-o mare măsură fiecare având ceva de transmis cititorului: învățături, sfaturi de viață, și tot ce este mai frumos și bun în această lume. Emmett Watson, în vârstă de 18 ani, este deosebit de matur pentru vârsta sa, probabil și ca urmare a trecutului său. După moartea părinților, acum nu îl mai are decât pe frățiorul său în vârstă de 8 ani, Billy. Ferma familiei este confiscată de bancă pentru a acoperi datoriile părinților, așa că cei doi frați pleacă într-o „aventură” de-a lungul autostrăzii Lincoln, până în California, unde se pare că mama lor a plecat după ce, cred ei, i-a abandonat.

De-aici, încetul cu încetul, ni se clădește un roman care se relevă în fața cititorului precum foițele unei cepe: după ce dai totul departe, rămâne un miez la care, până ai ajuns, nu ai cum să nu verși lacrimi, dar care se va dovedi dulce precum mierea.

„- Nu tot ce merită știut se găsește între coperțile manualelor, băiete. Să spunem pur și simplu că academia mea a fost drumul, experiența mea primară, iar instructorul meu - degetul capricios al destinului.”

Dar în portbagajul mașinii cu care cei doi pornesc la drum s-au ascuns alți doi prieteni care și-au ispășit pedeapsa alături de Emmett: Duchess & Woolly. Iar ei au alte planuri, planuri care îi vor conduce până în New York, însă pe drumul acesta - la capătul căruia fiecare va fi cu totul altcineva -, vor avea de-a face cu numeroase peripeții și aventuri neașteptate.

Mi-a plăcut enorm de Duchess, un om cu suflet bun, dar ale cărui intenții nu reușesc să țină seama prea mult de eventualele consecințe ale acțiunilor sale. Woolly este un visător care deseori dă impresia că nu se poate adapta în această lume, nu se poate alinia așteptărilor pe care le are familia sa bogată de la el.

În această „odisee” în care s-au aventurat, ei întâlnesc extrem de mulți oameni, fiecare cu propriile-i povești: Ulysses, care își caută soția și copilul, un pastor cu intenții nu prea etice, John, sora lui Woolly, Sarah, Sally... Povestea fiecărui personaj adus la viață de Towles este fermecătoare, parcă definită de un sentiment de mirare, cu ecouri aproape mitice, legendare, de eroi străvechi, puse în scenă în America anilor ’50.

„Timpul este cel pe care Dumnezeu îl folosește pentru a-i separa pe cei leneși de cei harnici. Pentru că timpul este un munte și, văzându-i panta abruptă, cei leneși se vor culca printre crinii de pe câmp și vor spera că cineva va trece pe acolo cu un urcior de limonadă. Strădania demnă cere planificare, efort, atenție și dorința de a face curățenie.”

Recunosc, la început m-a cam speriat faptul că Autostrada Lincoln are peste 700 de pagini,  însă, după ce am fost prins în lectură (și te prinde încă de la bun început), nici nu mi-am dat seama cum au trecut acestea. O lectură blândă, duioasă și caldă, luminoasă, cu povești „stratificate”, povești despre viață, fraternitate, despre prietenie și dragoste, despre oameni tineri & cu sufletul dornic de aventură, povești cu oameni care se străduiesc să se adapteze într-o lume atât de ciudată și dinamică. M-a mișcat în special povestea tragică a lui Ulysses, cu referințe homerice, desigur.

O atmosferă nostalgică se face resimțită pe parcursul întregii lecturi, și, într-o mare măsură, pare că Amor Towles transmite o „lecție de morală” în romanul acesta: o virtute se poate transforma foarte ușor într-un deserviciu, poate chiar într-un viciu patologic.

„(...) Pentru că, numai atunci când vezi că ești cu adevărat părăsit, o să accepți faptul că tot ce are să se întâmple în continuare stă în mâinile tale și doar ale tale.”

Poate cel mai surprinzător este faptul că în Autostrada Lincoln, deși am putea foarte ușor să ne așteptăm la o direcție rectilie a acțiunii (mersul pe autostradă în sine), călătoria se ramifică în foarte, foarte multe direcții. America anilor ’50 este descrisă într-o manieră foarte fidelă realității, cu un sentiment acut de nostalgie, reușind să releve culoarea locală a perioadei respective. Fiecare personaj, chiar și cel mai puțin însemnat, în aparență, episodic, este descris complet, desăvârșit, astfel încât devine real încă de la primele replici (da, dialogurile sunt extrem de realiste). Tonul lejer al lui Amor Towles, dar în același timp plin de profunzime, dă poveștii o cadență aparte, ca și cum ți-ar spune o poveste care, de fapt, s-ar fi putut întâmpla oricând.

Te atașezi de personaje, pur și simplu nu ai cum să nu simți emoțiile & trăirile lor. Până și pastorul John îți transmite, dincolo de răutatea sa, ideea a „ceva” bun. Amor Towles este un formidabil povestitor și, în ciuda faptului că această carte este relativ lungă, ajunsesem în punctul în care apreciam atât de mult stilul său de a scrie și livra proza, încât nu voiam să se  mai termine. O superbă și fascinantă călătorie spre lucrurile din care este făcută această viață... O recomand cu cea mai mare încredere!

Text scris de Stella Popa.

• Plusuri

  O călătorie absolut memorabilă, cu personaje fascinante și povești grozave!

• Minusuri

  Faptul că... se termină!

• Recomandari

  A se citi în tihnă, savurând fiecare fragment, liniuță de dialog și întâmplare. Cu siguranță vă veți îndrăgosti de personaje și de poveștile acestora, de interacțiunile dintre ele și, în cele din urmă, de imaginea Americii anilor ’50.