Titlu: În căutarea lui Novak. Omul din spatele enigmei
Autor: Mark Hodgkinson
Rating:
Editura: Publica
Anul aparitiei: 2024
Traducere: Raluca Chifu
Numar pagini: 296
ISBN: 978-606-722-640-9

În căutarea lui Novak. Omul din spatele enigmei este o carte care își propune să dezvăluie viața lui Novak Djokovic, dincolo de fațeta sportivului de performanță. Da, de interes pentru mine, fiindcă sunt mare fan Djokovic. Totuși am simțit lectura mai mult ca pe un monolog al admirației (total justificate, de altfel) decât o biografie relevantă, esențială, echilibrată. Nu spun că nu am aflat informații importante și interesante în paginile ei – sunt multe lucruri fascinante despre copilăria lui Djokovic, despre disciplina de care a dat dovadă (deseori extremă) și chiar filosofiile lui de viață - însă, la final, am rămas cu o acută impresie că această carte a încercat mai mult să-i consolideze statutul de „legendă imaculată” decât să-l prezinte ca pe un „om real” (un om care are și defecte, dincolo de toate calitățile).

Admir foarte mult performanța în orice sport. Este imposibil să nu recunoști măreția acestui jucător, un atlet care a redefinit tenisului și care a demonstrat de nenumărate ori că voința (completată de muncă și perfecționare constante) poate învinge orice obstacol. Însă, pe măsură ce citeam cartea, am simțit tot mai mult că autorul și-a propus un singur obiectiv: să mă facă să îl iubesc necondiționat pe Djokovic, fără să-mi permită să-mi formez propria opinie despre el. Dar, în fine, am continuat lectura și am încercat să extrag din ea doar aspectele care mi s-au părut interesante (și n-au fost chiar puține).

Partea care mi-a plăcut cel mai mult la această carte a fost cea în care autorul a radiografiat copilăria și originile lui Novak Djokovic. Născut în Belgrad, într-o Serbie devastată de conflicte, Novak și-a petrecut copilăria pe fundalul bombardamentelor NATO din 1999. Faptul că a reușit să-și construiască o carieră într-un sport care necesita resurse și călătorii constante pe care familia sa nu și le permitea inițial este, într-adevăr, remarcabil. Hodgkinson surprinde cu acuratețe această perioadă din viața lui Novak întrucât descrie sacrificiile părinților săi și eforturile uriașe pe care le-au făcut pentru a-i susține parcursul. Aici cartea își atinge unul dintre punctele forte – îl „umanizează” pe sportiv și arată că drumul său n-a fost neapărat unul ușor, demonstrează faptul că Novak n-a fost „un privilegiat”.

O altă parte interesantă a cărții este legată de obiceiurile și credințele pe care sportivul le are. Știți, tenismenul elvețian Roger Federer mereu mi s-a părut un standard de eleganță în acest sport, iar Rafael Nadal mi s-a părut întotdeauna de o forță brută, aparte. Pe de altă parte, Djokovic mi s-a părut un amestec echilibrat de disciplină și adaptabilitate, să spun așa. Cartea aceasta mi-a demonstrat că, pe lângă acestea, Novak este definit și de o doză serioasă de spiritualitate. Novak are un regim alimentar foarte strict – ceea ce, de altfel, perfect justificat pentru un sportiv de performanță care este nevoit să treacă prin tot felul de teste pentru a i se certifica eligibilitatea.

Totuși, în acest punct, cred că ia naștere și una dintre „problemele” majore ale cărții: modul în care Mark Hodgkinson prezintă, într-un mod exagerat de pozitiv, oricare decizie pe care Djokovic a luat-o. De exemplu, relația lui cu diverse personalități din medicina alternativă, inclusiv guru spirituali și practici pseudoștiințifice, este portretizată ca o dovadă directă de gândire independentă, ieșire din tipare și curaj. OK, n-am nimic împotrivă, dar nu există nici măcar o idee în care autorul să analizeze critic aceste alegeri. Nici o încercare, chiar și voalată, de a pune sub semnul întrebării toate acestea. „Dacă Djokovic crede în ele, atunci trebuie să fie corecte” – cam asta pare să susțină autorul.

De asemenea, pe alocuri cartea pare și puțin cam dezorganizată. Unele informații sunt reluate în mod inutil, iar unele pasaje sunt atât de asemănătoare încât ai impresia că citești aceleași fraze, dar plasate la pagini diferite. Cartea conține și citate și mărturii ale celor apropiați lui Novak Djokovic, dar și aceste voci par alese întocmai pentru a-i întări aura de „erou imaculat”. Deși avem acces la mai multe puncte de vedere, toate par să spună că Djokovic este extraordinar, diferit, aproape suprauman.

Evident, mă așteptam să citesc și despre controverse, pentru că în jurul lui Novak Djokovic sunt multe – atitudinea sa uneori conflictuală față de fani și față de presă, scandalul legat de Australian Open sau refuzul de a se vaccina împotriva COVID-19. Pe toate acestea, Hodgkinson le abordează mult prea superficial, ba mai mult decât atât, mi s-a părut că uneori chiar încearcă să găsească scuze & justificări pentru sportiv. Un exemplu este episodul Australian Open, când sportivul a fost expulzat din Australia. În loc ca autorul să analizeze – așa mi s-ar fi părut corect – ambele perspective, alege să îl prezinte pe Novak drept „victimă”, fără să ia în considerare și argumentele celor care l-au criticat. All in one, În căutarea lui Novak. Omul din spatele enigmei n-a fost o carte rea, a fost o lectură interesantă și cu sens, însă sunt sigur că există multe alte biografii despre Novak care au o valoare superioară acesteia...

Text scris de Andrei Cioată.