Titlu: Eternitate
Autor: Greg Bear
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 1995
Traducere: Eugen Danila
Numar pagini: 413
ISBN: 973-569-111-6

Deşi scris în ultimii ani ai Războiului Rece şi în mod evident marcat de posibilele urmări catastrofale ale unei conflagraţii mondiale, romanul lui Greg Bear depăşeşte cu mult limitele Pământului şi ştiinţei actuale. Distrugerea planetei cu arme nucleare e doar un punct de plecare, în jurul căruia se alcătuieşte o lume fascinantă, combinând elemente din mai multe genuri SF. În centru se află Calea, universul artificial în formă de conductă creat de omul de ştiinţă Konrad Korzenowski, care străbate Universul cunoscut şi o mare varietate de alternative până la finalul timpului, permiţând oamenilor să călătorească şi să facă comerţ în aceste lumi. În acelaşi timp ea conectează principalele planuri de acţiune care evoluează în paralel de-a lungul romanului.

La câteva decenii după Moarte, Pământul se reface după devastarea atomică cu un ajutor neobişnuit venit din propriul viitor. Sau mai bine zis un viitor devenit deja alternativ: în acesta, după sute de ani, din cenuşa radioactivă s-a născut o civilizaţie foarte avansată, Hexamonul, care a transformat un asteroid într-un habitat complet, Thistledown, în a cărui A Șaptea Cavitate a fost deschisă Calea. Societatea lor e descrisă amănunţit, căci diferă în multe privinţe de Pământ: de la nemurirea virtuală prin încărcarea personalităţii în memoria oraşului sau fizică prin reîntinerirea corpului sau reconstrucţia lui în cazul unei morţi accidentale, la concepţia urmaşilor, care nu mai urmează neapărat căile tradiţionale biologice, până la situaţia politică divizată între două forţe opuse: naderiţii conservatori, care se opun modificărilor radicale ale genomului şi minţii umane şi geshelii progresişti, mereu experimentând noi modalităţi de amplificare şi evoluţie prin tehnologie. Compromisul dintre cele două poziţii nu e mereu uşor de atins; ba chiar societatea lor s-a scindat odată cu reîntoarcerea pe Pământ, când naderiţii au decis să se separe de Cale, în timp ce mulţi dintre geshel au rămas în interiorul ei pentru a continua s-o exploreze.

În debutul cărţii, tensiunile între naderiţi şi neo-geshel sunt din nou în creştere pe fondul propunerii de a se redeschide Calea, în ciuda ameninţării potenţiale din partea jarţilor, una din speciile întâlnite în Cale, cu care oamenii nu au putut stabili o comunicare şi au fost mereu în conflict. Pe Pământul încă în covalescenţă, Garry Lanier, unul dintre oamenii-cheie ai Refacerii, se cufundă încet în tristeţea şi singurătatea bătrâneţii, după ce a refuzat tratamentele de pe Hexamon, înstrăinându-se şi de soţia sa Karen, în continuare activă şi arătând la fel ca în tinereţe. O întâlnire neaşteptată în munţii din Noua Zeelandă îl aduce însă înapoi în vârtejul vieţii: rhusul Pavel Mirski, dispărut odată cu geshelli în explorarea Căii, se întoarce neaşteptat. Mesajul său pentru foştii colegi din Hexamon conţine o relatare fabuloasă, aproape mitică, despre sfârşitul universului şi crearea unuia nou, dar şi o cerere din partea urmaşilor extrem de îndepărtaţi - atât temporal cât şi evoluţionar - care îi confruntă pe constructorii Căii cu consecinţele existenţei acesteia.

O altă parte semnificativă a romanului se desfăşoară pe un Pământ diferit dintr-un univers alternativ, unde imperiul lui Alexandru cel Mare nu s-a destrămat în mai multe state, ci a continuat să fie o putere europeană şi mai târziu mondială timp de peste două milenii. Aici Roma nu s-a mai ridicat la rangul de imperiu, iar America a fost descoperită şi colonizată de Cartagina. Denumirile locurilor şi persoanelor sunt grecizate, în conformitate cu cultura dominantă; planeta însăşi e numită Gaia, în loc de Terra, un termen latin. Aici a naufragiat tânăra cercetătoare Patricia Luisa Vasquez atunci când Calea a fost separată de Thistledown. Nereuşind să descopere o Poartă înapoi spre Cale vreme de decenii, ea lasă moştenire această misiune nepoatei ei Rhita, cea mai dotată pentru matematici dintre urmaşii ei. Crescută în relativă izolare pe insula Rhodos, tânăra va trebui să înfrunte animozităţile din Alexandreia, sediul puterii din Oikoumené, şi să obţină sprijinul reginei Kleopatra a Douăzeci şi Una Hypsélotés pentru o expediţie către Cale.

Ar mai fi multe de spus despre carte şi numeroasele aspecte prezentate, dar astfel s-ar depăşi cu uşurinţă limitele unei recenzii. Dacă ar trebui să reproşez ceva cărţii probabil ar fi aglomerarea mare de idei şi concepte, unele dintre ele insuficient explicate sau dezvoltate. Se simte lipsa unei părţi întâi care ar completa o serie de detalii despre personaje şi evenimentele trecute şi ar înlesni familiarizarea cu lumea complexă a cărţii de faţă. Greg Bear a procedat corect, "Eternitate" fiind urmarea romanului "Eon", dar din păcate eu nu l-am citit şi nu cred că a fost tradus în română. Dar chiar şi în lipsa acestuia, "Eternitate" rămâne o poveste captivantă suficient de autonomă pentru a fi înţeleasă şi gustată de fanii hard sci-fi.

de George Moga