Titlu: Alegerea lui Hobson
Autor: Robert J. Sawyer
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2008
Traducere: Antuza Genescu
Numar pagini: 416
ISBN: 978-973-143-142-0

Acest roman nu se foloseşte de personaje excepţionale sau premise ieşite din comun - pentru un roman SF cel puţin - şi în asta constă o parte din plăcerea de a-l parcurge. Personajul central, Peter Hobson, e un tehnician medical din Canada, căsătorit cu iubita din facultate, Cathy, care lucrează la o firmă de publicitate. Nu au copii, ies împreună cu colegii ei în fiecare vineri seara, cinează cu părinţii ei, nu e în cei mai buni termeni cu socrul său. O persoană ca oricine altcineva. Poate cel mai neobişnuit aspect din toate e că acţiunea nu se desfăşoară în Statele Unite; câte romane SF aţi văzut să aibă loc în Canada?!

Intriga porneşte cu ani în urmă, în timpul facultăţii de medicină, unde în cadrul unui curs Peter ia parte la prelevarea de organe de la un pacient declarat în moarte cerebrală. Observând o mişcare suspectă la corpul presupus mort, Peter devine intrigat de determinarea momentului exact al morţii, prin măsurarea cât mai precisă a activităţii cerebrale. Îşi dedică următorii ani acestui studiu, punând bazele unei firme dedicate aparaturii medicale de precizie, Hobson Monitoring. Construieşte detectoare din ce în ce mai fine, până la momentul când face o descoperire epocală: în momentul morţii, din creier se desprinde o undă energetică, îndepărtându-se undeva spre cer. Deşi reticent să spună lucrurilor pe nume, trebuie să-şi publice rezultatele, iar mass-media nu întârzie să o boteze aşa cum el nu îndrăznea în public: "S-a descoperit unda sufletului!"

Astfel se abordează una dintre întrebările fundamentale ale omenirii încă din antichitate, cea despre existenţa sufletului şi viaţa de după moarte, o temă mai puţin întâlnită în zona Science-Fiction, fiind mai mult apanajul teologilor şi filozofilor. Din ea derivă o serie de alte dileme etice, pe care fiecare ţară şi religie caută să le soluţioneze în felul propriu: când intră sufletul în corp, când devine embrionul o fiinţă umană şi deci din care moment este avortul o crimă; care e momentul precis în care se sfârşeşte viaţa; au animalele suflet, şi dacă da, care dintre ele?

Romanul se ocupă însă de multiplele aspecte şi consecinţe ale descoperirii undeva în fundal, prin fragmente de articole inserate între capitole. Singura implicaţie directă pentru cuplul Cathy-Peter e rememorarea deciziei de a întrerupe o sarcină în urmă cu câţiva ani, acum umbrită de incertitudinea cu privire la soarta sufletului copilului nenăscut. De altfel, cei doi au probleme mai mari decât frenezia media sau dilemele morale: Cathy îi mărturiseşte soţului că l-a înşelat cu un coleg de serviciu cunoscut pentru cuceririle sale. Căsnicia lor aproape ideală se prăbuşeşte, odată cu moralul şi încrederea de sine a lui Peter, şi o bună parte din carte se concentrează asupra sentimentelor rănite ale lui Peter, a relaţiilor dintre cei doi şi încercărilor de a reface încrederea reciprocă distrusă. Din punctul meu de vedere asta contribuie în mare măsură la credibilitatea şi echilibrul cărţii, care nu se pierde în detalii tehnice sau speculaţii mai mult decât e nevoie.

Pe lângă discuţia despre suflet, societatea din roman explorează diverse modalităţi de a prelungi viaţa, chiar şi după ce află cu certitudine că moartea nu e un capăt definitiv. Sunt prezentate tehnici medicale de a asigura o nemurire fizică a corpului, nu foarte departe de realitatea noastră medicală, precum şi cercetări pentru descărcarea minţii umane în memoria unui calculator. De acest domeniu se ocupă chiar un bun prieten al lui Peter, Sarkar Muhammed. Acesta îi propune un experiment inedit care declanşează o a doua intrigă, cu tentă poliţistă. Sarkar crează trei copii electronice ale minţii lui Hobson, modificând apoi două dintre ele pentru a simula conştiinţa de după moartea corpului fizic - botezată "Spirit" - şi personalitatea unui om nemuritor - "Ambrotos". A treia rămâne neschimbată, ca etalon pentru compararea cu celelalte. Nedorind să discute despre problemele casnice cu prietenii săi, Peter ajunge în curând să se sfătuiască cu acest Doppelgí¤nger digital. Probabil nu va mira pe nimeni că cele trei entităţi cibernetice nu se mulţumesc să rămână cuminţi în laboratoarele de la Mirror Image şi să răspundă la întrebări atunci când oamenii binevoiesc să le acorde atenţie. În ciuda măsurilor de securitate, găsesc rapid căi de a interacţiona cu lumea exterioară şi de a evada chiar atunci când se pune problema ştergerii lor.

Alegerea între nemurirea fizică şi cea de după moarte este în final întrebarea centrală a cărţii, reflectată în titlu şi explicată printr-o referinţă istorică în cursul poveştii. Sintagma "Alegerea lui Hobson", desemnând o singură opţiune, pe care o poţi accepta sau refuza, provine de la un proprietar de cai englez, care îşi punea clienţii să aleagă între a lua calul cel mai apropiat de uşa grajdului sau nici unul dintre ei. Similar, în roman poţi refuza să mori, prelungind viaţa cu noua tehnologie disponibilă, rămânând pe loc, dar oricât de mult s-ar amâna momentul, până la urmă tot va trebui să încaleci singurul cal disponibil şi să mergi mai departe pe drumul pe care doar moartea îl poate deschide.

de George Moga